Judecata cererii de liberare conditionată a Elenei Udrea va începe joi, la ora 9, la Judecătoria Ploieşti. Anterior, la Curtea de Apel Ploieşti, o contestaţie a DNA împotriva unei decizii favorabile Elenei Udrea a fost soluţionată anticipat, pe 17 iunie, contestaţia fiind respinsă.
Comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Târgușor a înaintat Judecătoriei Ploieşti propunerea privind liberarea condiționată a Elenei Udrea pe 10 iunie. Prezența Elenei Udrea în sala de judecată nu este obligatorie. În cadrul procedurilor anterioare, fosta ministră a participat la şedinţe prin videoconferinţă.
Elena Udrea a fost încarcerată în Penitenciarul Târgușor din iunie 2022.
Udrea, cu două contestații admis
În ultimul interval de timp, Udrea a depus două contestații la executare, care au fost admise de Tribunalul Prahova. Ea a cerut reducerea pedepsei de 6 ani prin deducerea perioadelor de reținere, arest preventiv, arest la domiciliu, precum și a perioadelor de detenție din Costa Rica și Bulgaria.
Una dintre ultimele contestații a vizat 15 zile de arest la domiciliu din dosarul Microsoft. DNA s-a opus deducerii din pedeapsă, argumentând că dosarul nu a avut o soluție definitivă. Tribunalul a admis contestația pe 27 mai, dar procurorii au contestat decizia. Inițial, la Curtea de Apel Ploiești, contestația a fost programată pentru 30 iunie. Însă, preşedintele completului de judecată a decis să soluţioneze contestaţia anticipat, pe 17 iunie, respingând-o.
Condițiile liberării condiționate
Conform Codului Penal, eliberarea condiționată poate fi acordată atunci când persoana condamnată a executat cel puțin două treimi din pedeapsă, în cazurile de închisoare sub 10 ani, sau cel puțin trei sferturi din pedeapsă, în cazurile de închisoare peste 10 ani.
Pe lângă executarea fracțiunii din pedeapsă, legea mai prevede alte condiții pentru eliberarea anticipată: persoana condamnată trebuie să stea în regim semideschis sau deschis și să fi îndeplinit toate obligațiile civile stipulate în hotărârea de condamnare. O excepție este permisă dacă există dovezi că îndeplinirea acestor obligații nu a fost posibilă.
În trecut, numeroși deținuți au fost eliberați condiționat fără a achita prejudiciile civile sau despăgubirile. În astfel de cazuri, instanța ia în considerare „convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate”.
În cazul Elenei Udrea, prejudiciul stabilit în sentință este de 9 milioane de lei. În urmă cu doi ani, ANAF a anunțat recuperarea a doar 1% din sumă și a precizat că executarea silită continuă.
HotNews.ro a solicitat ANAF pentru detalii despre stadiul recuperării prejudiciului din dosarul Gala Bute, dar deocamdată nu a primit un răspuns.
Evadări din țară
Elena Udrea a fost trimisă în judecată în 2015 și condamnată definitiv în iunie 2018 în dosarul „Gala Bute”. Înainte de sentință, ea a părăsit țara, fiind ulterior identificată și încarcerată în Costa Rica.
În 2018, Curtea Constituțională a decis anularea unor condamnări din acest dosar, eliberând-o din arestul din Costa Rica și permițându-i întoarcerea în România.
În 2022, în urma unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, Instanţa Supremă a respins contestația Elenei Udrea și a confirmat condamnarea la şase ani închisoare. Ea a fugit temporar în Bulgaria, fiind ulterior readusă în ţară.
Acuzațiile și pedepsele din dosarul Gala Bute
Dosarul „Gala Bute” a fost trimis în judecată în aprilie 2015 de DNA.
Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoane apropiate au primit bani de la companii pentru a garanta contracte guvernamentale. Acești bani au ajuns fie direct în patrimoniul Elenei Udrea, fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta.
Udrea a fost acuzată că a determinat funcționari publici să încalce legea în achizițiile de publicitate pentru evenimentele Gala Bute.
