Emisiile de carbon ale mașinilor electrice: o problemă ascunsă?

Nistor Florin
6 Citit minim
Studiu: mașinile electrice cresc emisiile de carbon. Care este cauza

Cercetători au examinat influența activităților umane asupra mediului și au utilizat metode statistice avansate pentru a identifica factorii cheie care determină emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale unei națiuni.

Utilizând date din 26 de state pe o perioadă de 15 ani, cercetătorii au descoperit o corelație inedită: creșterea numărului de vehicule electrice a fost asociată cu o creștere a emisiilor de CO2.

Cauza: Mixul energetic

Motivul acestui fenomen? Vehiculele electrice sunt încă alimentate, în mare parte, cu energie electrică generată prin arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele sau petrolul.

Profesorul asociat Stephen Poletti și doctoranda Miaomiao (Simon) Tao de la Centrul pentru Energie al Școlii de Afaceri nu au observat o reducere semnificativă a emisiilor de CO2 la nivel global ca urmare a adoptării vehiculelor electrice.

„Dimpotrivă, adoptarea vehiculelor electrice este corelată pozitiv cu emisiile de CO2”, declară Tao. Această constatare pare paradoxală, contrazicând ideea comună că vehiculele electrice contribuie la decarbonizare.

„Analiza noastră evidențiază faptul că beneficiile ecologice ale vehiculelor electrice depind de structura mixului energetic al unei țări”, afirmă acesta.

Cărbunele

Luați de exemplu vehiculele electrice încărcate cu energie electrică produsă în centrale electrice bazate pe cărbune, explică Poletti.

„În astfel de scenarii, aceste vehicule pot contribui indirect la emisii mai mari decât vehiculele tradiționale pe benzină sau motorină, având în vedere întregul ciclu de viață, de la producție la eliminare.”

Volvo susține o concluzie similară (2021)

Un studiu Volvo din 2021 a demonstrat că emisiile asociate cu producerea unei mașini electrice sunt cu 70% mai mari decât emisiile unei mașini cu combustie internă.

În același timp, Volvo a subliniat că, în final, emisiile unei mașini electrice vor fi mai mici, însă abia după parcurgerea unui număr vast de kilometri, presupunând o pondere semnificativă a energiei regenerabile în mixul energetic european. (conform materialului Carscoops.com)

Pe plan global, această perioadă este de aproximativ 110.000 de kilometri.

Studiul Volvo a ținut cont de energia necesară pentru extragerea materialelor pentru baterii, producție, energia consumată în timpul conducerii.

Energie regenerabilă

Rezultatele studiului sugerează că adoptarea vehiculelor electrice va contribui la reducerea emisiilor de CO2 numai atunci când proportia energiei electrice generate din surse regenerabile va atinge un nivel de aproximativ 48% din total.

Energia regenerabilă (în principal eoliană, solară și hidroelectrică) a reprezentat puțin peste 30% din electricitatea mondială în 2023, ceea ce indică o cale de lucru, spune Poletti.

„Vehiculele electrice sunt adesea percepute ca o soluție miraculoasă pentru schimbările climatice, dar studiile noastre demonstrează că acest lucru nu este valabil dacă energia electrică care le alimentează nu provine din surse curate,” conform lui Poletti.

Impactul decarbonizării

Noua Zeelandă, unde peste 80% din energia electrică provine din surse regenerabile, se află într-o poziție avantajoasă pentru a profita de avantajele vehiculelor electrice.

„Această cercetare ne reamintește că decarbonizarea transporturilor nu poate fi abordată izolat”, afirmă Poletti.

Pe lângă adoptarea vehiculelor electrice, cercetarea a analizat și impactul creșterii economice, al inovațiilor în tehnologiile ecologice, al consumului de energie regenerabilă și al densității populației asupra emisiilor.

S-a constatat că creșterea economică corelează cu creșterea emisiilor, în timp ce inovațiile tehnologice ecologice și densitatea populației (orașe compacte) pot contribui la reducerea acestora. Consumul de energie regenerabilă a demonstrat cel mai significant impact de reducere a emisiilor.

Probleme legate de energiile regenerabile

Energiile regenerabile nu sunt singurele surse cu emisii scăzute; de fapt, energia nucleară are emisii chiar mai mici.

De asemenea, energiile regenerabile prezintă și alte provocări: potențiale creșteri de prețuri, probleme de echilibrare a sistemului în lipsa vântului sau radiației solare, precum și riscul de întreruperi ale aprovizionării cu energie.

România a întâmpinat anul trecut riscuri de întreruperi ale aprovizionării cu energie din cauza volatilității surselor regenerabile. Transelectrica, operatorul național de transport al energiei, avertiza anul trecut despre faptul că sursele regenerabile conduc la creșteri de prețuri pentru consumatori și a instabilității sistemului.

Acest lucru se datorează necesității de a instala capacități de rezervă pe baterii pentru a compensa momentele când nu bate vântul sau nu este soare. Cu toate acestea, bateriile sunt și ele extrem de costisitoare.

Situația României

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a generat anul trecut 52,4 TWh de energie electrică.

Producția a cuprins 17,4 TWh din termocentrale, 14,3 TWh din hidrocentrale, 10,9 TWh din centrale nucleare, 6,3 TWh din surse eoliene și 3,4 TWh din surse fotovoltaice.

Adunând cantitățile de energie din surse hidro, eoliană și solară, rezultă aproximativ 24 TWh de energie regenerabilă, reprezentând aproape jumătate din consumul final.

La aceste valori se adaugă și cei 10 TWh de energie nucleară, care, deși nu este regenerabilă, nu generează poluare.

În total, România a produs 34 TWh de energie nepoluantă, reprezentând aproximativ două treimi din total.

Dependența periculoasă de China

O altă problemă asociată vehiculelor electrice și energiilor regenerabile este dependența de China, de la materiile prime rare necesare pentru producerea bateriilor și panouri solare, până la producția acestora (baterii, panouri solare și eoliene) și invertoare, majoritatea fiind realizate în statul asiatic.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns