Tranziția energetică este o necesitate, nu o alegere, iar România se străduiește să reducă decalajul față de Europa prin inițiative locale tot mai elaborate. Corina Murafa, expertă în politici energetice și membră a Comitetului Economic și Social European, discută despre Coaliția Energiei Comunitare – o rețea ce unește cetățeni, ONG-uri și instituții pentru a transforma energia într-un bun comun, accesibil și sustenabil.
Ce este Coaliția Energiei Comunitare și care sunt motivele principale ale înființării ei?
Corina Murafa: În ultimii ani, România a văzut apariția tot mai multor inițiative în domeniul energiei comunitare. Acestea variază de la grupuri de inițiativă la nivel de bloc, care doresc instalarea comună a panourilor fotovoltaice, până la inițiative în mediul rural, inclusiv din partea primarilor, care visează la o transformare comunitară a zonei.
ONG-urile românești cu experiență în advocacy și elaborarea politicilor publice au devenit, de asemenea, tot mai active în acest sector, observând discrepanțele dintre legislația din România și cea europeană, discrepanțe care creează probleme.
În timp ce în UE, peste 9 milioane de locuitori fac parte din comunități de energie, în România fenomenul este emergent și marginal. Este nevoie de o unire a eforturilor diverselor părți interesate, mari sau mici, pentru a promova modelul de participare cetățenească la piața energetică. Aspectele legate de apartenența la Uniunea Europeană sunt esențiale. Cetățenii români au aceleași drepturi și beneficii în ceea ce privește energia ca și cetățenii din alte state membre.
Ce înseamnă, concret, „energie comunitară” și cum diferă de alte forme de producție sau distribuție energetică?
Corina Murafa: Modelul tradițional al pieței de energie este centralizat. Producția are loc în centrale mari, departe de consumatori. Cetățeanul este un actor pasiv, care primește factura lunar. Nu este implicat în producere, alegerea surselor energetice sau reducerea consumului.
În schimb, în cadrul unui model descentralizat, cetățenii pot deveni prosumatori, instalând panouri fotovoltaice, sau se pot asocia în comunități pentru producerea de energie, pe care o pot tranzacționa la nivel local. Aceștia au control asupra costurilor, surselor energetice și deciziilor de investiții.
Energia comunitară stimulează coeziunea socială la nivel local, având un impact pozitiv rapid în comunitate. Din producerea de energie comună se trece prompt la partajarea și valorificarea acesteia. Acest lucru duce și la inițiative locale de electromobilitate sau eficiență energetică.
Cum ați identificat nevoia pentru o astfel de coaliție în România?
Corina Murafa: Nevoia a apărut din conștientizarea crescândă a importanței energiei regenerabile și accesibile din punct de vedere financiar. Cetățenii doresc să formeze comunități de energie mai eficiente, iar instituțiile române și europene au acordat o atenție sporită subiectului. Totodată, există un potențial de mobilizare a finanțării în acest domeniu. Importantă este și necesitatea de a asigura cetățenilor accesul la informații referitoare la comunitățile energetice într-un context de eliminare a plafonării și compensării, care a generat ineficiențe și costuri ridicate pentru stat.
Ce rol joacă Observatorul Sărăciei Energetice (ORSE) în această inițiativă?
Corina Murafa: ORSE este o rețea de experți multidisciplinara care se concentrează pe complexitatea sărăciei energetice. Doar abordarea multidisciplinară poate explica cauzele și soluțiile acestui fenomen. La ORSE am constatat că, nivelurile de incredere în piețele energetice sunt scăzute și sărăcia energetică persistă, chiar și în UE. Prin urmare, susținem comunitățile energetice pentru dezvoltarea locală, reziliența, inclusivitatea și echitatea în tranziția energetică.
Care sunt principalele obstacole legislative, birocratice sau culturale pe care le întâmpinați în promovarea energiei comunitare?
Corina Murafa: Cadrul legislativ, OUG 163/2022, definește comunitățile energetice. Cu toate acestea, lipsesc operaționalizări în legislația secundară. Comunitățile energetice pot produce energie dar nu pot împărți energia local conform reglementărilor actuale a anumitor actori din piața energiei. Lipsa de informare a publicului larg și a unor ghiduri de finanțare pentru proiecte comunitare este un alt obstacol.
De asemenea există unele bariere culturale, dar studiile recente din România arată o dorință clară a cetățenilor pentru implicare în comunități energetice.
Care sunt principalele obiective ale Coaliției Energiei Comunitare?
Corina Murafa: Informarea și susținerea cetățenilor, alinierea eforturilor de advocacy și cercetare, precum și stimularea autorităților pentru un cadru legislativ și financiar mai favorabil energiei comunitare.
Ce poate face un cetățean simplu care dorește să se implice sau să beneficieze de energia comunitară?
Corina Murafa: Documentarea este primul pas, urmat de formarea unui grup de inițiativă, contactul cu autoritățile locale și actorii din piața energetică, definirea juridcă, stabilirea obiectivelor, resurselor și bugetului. Finanțarea, publică sau prin crowdfunding, este crucială. Cetățenii trebuie să susțină autoritățile pentru implementarea cadrului legislativ european, prin petiții, scrisori și interpelări.
Coaliția Energiei Comunitare (CEC) promovează dezvoltarea comunităților energetice. Membri fondatori includ o cooperativă de energie, WWF România și Observatorul Sărăciei Energetice. CEC e susținută de proiectul LIFE Comet al Uniunii Europene.
