Preşedintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat că negocierile de pace cu kurzii vor putea continua doar după ce organizaţia PKK, considerată de Ankara ca teroristă, va depune armele, conform agenţiei France Presse.
„Progresul negocierilor va fi mai rapid atunci când organizaţia teroristă va începe să respecte promisiunea de a depune armele”, a declarat Erdoğan pentru presă, potrivit agenţiei de presă Anadolu, la întoarcerea de la un summit economic în Azerbaidjan.
Declaraţiile sale vin înainte de o ceremonie programată în Kurdistanul irakian pentru distrugerea armelor PKK, ce ar putea avea loc între 10 şi 12 iulie.
PKK a anunţat, pe 12 mai, dizolvarea sa şi sfârşitul a peste patru decenii de luptă armată, generând peste 40.000 de victime. Această decizie a urmat apelurilor liderului său istoric Abdullah Öcalan, încarcerat din 1999 pe o insulă-închisoare în apropiere de Istanbul.
„Ca gest de bunăvoinţă, un număr de luptători ai PKK, care au luptat contra forţelor turce în ultimii ani, vor distruge sau vor arde armele lor într-o ceremonie”, a declarat luni pentru AFP un comandant al PKK, sub protecţia anonimatului.
Unul dintre fondatorii grupării, Mustafa Karasu, a declarat că guvernul turc „nu a luat măsurile necesare”, acuzând armata turcă de „continuarea atacurilor” împotriva poziţiilor PKK din nordul Irakului şi subliniind lipsa îmbunătăţirilor în condiţiile de detenţie ale lui Abdullah Öcalan.
Lupta PKK
PKK a fost înfiinţată în 1978 cu scopul de a crea un stat kurd independent în Orientul Mijlociu. Ulterior, a modificat obiectivele, solicitând recunoaşterea identităţii kurde şi autonomie politică şi culturală în zonele cu majoritate kurdă.
Aproximativ 30 de milioane de kurzi trăiesc în întreaga lume, reprezentând cel mai mare grup etnic fără stat propriu. Minorităţile kurde locuiesc în principal în sud-estul Turciei, nordul Irakului, Iran şi nordul Siriei.
Ca organizaţie militantă, PKK a declanşat o campanie armată contra Turciei în 1984, din nordul Irakului. Turcia, Uniunea Europeană şi Statele Unite consideră PKK o organizaţie teroristă.
Conflictul dintre PKK şi statul turc a generat peste 40.000 de decese, inclusiv civili. În ultimii 10 ani, majoritatea luptătorilor PKK s-au retras din Turcia, dar au continuat atacurile asupra teritoriului turc din Irak şi Siria.
Ultimele etape ale conflictului
În ultimii ani, conflictul a avut loc în nordul Irakului, unde PKK deţine baze montane, iar Turcia are numeroase posturi militare. Ankara a lansat operaţiuni contra militanţilor, inclusiv atacuri aeriene, fapt pe care Bagdadul l-a considerat o încălcare a suveranităţii sale.
Cu toate acestea, Irakul şi Turcia au convenit să intensifice cooperarea împotriva PKK, iar Irakul a recunoscut pentru prima dată această organizaţie ca fiind interzisă.
Turcia a vizat şi miliţia YPG din Siria, considerată afiliată PKK, desfăşurând operaţiuni transfrontaliere cu forţele siriene aliate pentru a o elimina de la graniţă. YPG este vârful de lance al SDF, aliatul principal al coaliţiei conduse de SUA împotriva Statului Islamic.
Sprijinul acordat de Washington pentru SDF a creat tensiuni între SUA şi Turcia.
În decembrie, înlăturarea fostului preşedinte sirian Bashar Al-Assad, adversar al Turciei, a consolidat influenţa Turciei în regiune. Turcia a cerut dizolvarea YPG şi expulzarea liderilor săi din Siria, ameninţând cu o operaţiune militară contra grupării.
Oficiali turci, americani, sirieni şi kurzi au încercat să ajungă la un acord privind viitorul luptătorilor kurzi sirieni.
Negocierile anterioare au eşuat
Primele tentative de pace între PKK şi guvernul turc au început în 2009. În anii următori, negocieri au avut loc în Oslo, dar au eşuat.
Au urmat alte încercări de negociere, cu implicarea lui Öcalan şi a Partidului Popular Democrat (HDP).
HDP a câştigat sprijin pentru pace, dar şi a cerut drepturi fundamentale pentru kurzi şi opoziţie.
În 2015, HDP a obţinut peste 13% din voturi, dar Erdogan a pus capăt negocierilor.
Cine este Abdullah Öcalan
Abdullah Öcalan, cunoscut şi ca Apo, a contribuit la înfiinţarea PKK şi rămâne liderul acesteia. În 1979, a fugit în Siria, pentru a pregăti lupta kurdă pentru independenţă.
El a stabilit în Siria primul centru al PKK. După lovitura de stat din 1980 în Turcia, mulţi membri s-au alăturat mişcării.
În 1999, Öcalan a fost capturat în Kenya şi extrădat în Turcia.
El a fost acuzat de trădare, constituire de organizaţie armată şi separatism, fiind condamnat la moarte, pedeapsă comutată ulterior la închisoare pe viaţă. El este încarcerat în izolare la închisoarea Imrali.
Accesul la el este restricţionat chiar şi pentru familie şi avocaţi.
