În lumea digitală în continuă evoluție, metodele infractorilor cibernetici devin din ce în ce mai sofisticate. Autoritățile naționale de securitate cibernetică au emis recent un avertisment crucial referitor la o nouă și subtilă formă de fraudă telefonică.
Frauda începe cu un apel telefonic aparent urgent, de la o persoană care se face că este agent de poliție. Cu un ton autoritar, persoana îi comunică victimei că un infractor internațional, căutat de Interpol, a încercat să folosească datele sale personale pentru un împrumut fraudulos. Această acuzație gravă este amplificată pentru a crea panică și a determina victima să colaboreze fără a pune prea multe întrebări.
Victima este informată că urmează o citare oficială și i se citește din legislație, pentru a accentua senzația de realitate. Pentru a-și demonstra identitatea, făptașul trimite o fotografie cu o legitimație de poliție – un document fals, dar foarte bine realizat, aparent credibil.
Schema continuă cu implicarea unui aşa-zis specialist al Băncii Naţionale a României (BNR), care confirmă gravitatea situației și pretinde că monitorizează tranzacțiile bancare. Chiar și o scrisoare falsă, aparent semnată de șeful BNR, este folosită pentru a consolida eroarea victimei.
Capcana platformelor de mesagerie și amenințările înșelătoare
După ce victima este convinsă de veridicitatea situației, „specialistul BNR” propune continuarea conversației pe o platformă de mesagerie, pretinzând că este un mediu mai sigur. Aici începe colectarea sistematică de informații personale și financiare.
În cadrul conversației, victima este rugată să trimită extrase de cont și alte informații sensibile. Este amenințată continuu că nu are voie să discute cu nimeni despre „investigare”, nici măcar cu un avocat, sub amenințarea unei presupuse arestări imediate.
Pentru a intensifica presiunea psihologică, infractorii pretind că victima va trebui să treacă printr-un test poligraf pentru a demonstra că nu a dezvăluit informațiile confidențiale. Astfel, sunt folosite frica și intimidarea ca instrumente principale pentru a împiedica victima să solicite ajutor sau să verifice autenticitatea informațiilor.
Specialiștii în securitate cibernetică subliniază că această schemă este extrem de periculoasă din cauza combinației complexe de elemente: numere telefonice falsificate, documente false foarte realiste, manipulare emoțională și utilizarea unor platforme alternative de comunicare pentru obținerea de informații personale.
Cum te poți proteja: recomandări importante
- **Nu comunica niciodată date personale sau financiare prin telefon,** indiferent de cât de convingătoare este persoana la celălalt capăt al firului.
- **Închide imediat apelul** și **sună la numărul oficial al instituției** pentru a verifica autenticitatea solicitării.
- **Evita să continui conversația pe platforme de mesagerie** (de exemplu WhatsApp, Telegram), mai ales dacă ți se cere acest lucru sub pretextul securității.
- **Verifică imaginile primite** (precum legitimații sau documente) folosind funcția de căutare inversă a imaginilor.
- **Nu instala aplicații la distanță** la cererea unor necunoscuți.
- **Nu te lăsa intimidat** de tonul autoritar sau de legi invocate – instituțiile reale nu procedează astfel într-o primă discuție.
- **Monitorizează constant conturile bancare** și activează alerte pentru orice tranzacție suspicioasă.
Într-o lume digitală vulnerabilă, **vigilența reprezintă cea mai bună protecție**. Amintește-ți, instituțiile oficiale nu vor cere niciodată date sensibile prin telefon sau mesaje și nu vor solicita mutarea discuției pe platforme anonime. Fii prudent și informează-te constant pentru a nu deveni victimă.
