Acest studiu realizat de La Vanguardia confirmă și rezultatele altor cercetări anterioare, în care depresia, anxietatea, confuzia sau stima de sine scăzută apar frecvent ca efecte ale imersiunii tinerilor și adolescenților în această lume digitală. Pentru aceștia, însă, această realitate nu este „o altă lume”, ci face parte integrantă din aceeași existență ca lumea fizică.
Această concepție ne ajută să înțelegerăm forța intensă de atracție exercitată de mass-media și platformele sociale asupra vieților tuturor, în special asupra tinerilor și adolescenților, și explică motivele pentru care este atât de dificil să te desprinzi de influențele lor.
Sistemul mediatic și rețelele sociale digitale sunt create pentru a fi consumate. De aceea, în loc să vorbim despre „utilizarea” rețelelor sociale, ar fi mai corect să vorbim despre „consumul” lor.
Societatea în sine a devorat o societate a rețelelor, fiind greu de imaginat, cu excepția cazurilor de marginalizare sau sărăcie extremă, o persoană complet lipsită de această prezență digitală. Așadar, nu vorbim doar despre faptul că ne „expunem” platformelor sociale, ci despre faptul că trăim „afundați” în acest ecosistem.
Dependență sau consum excesiv?
Numeroși specialiști, în special din domeniul psihologiei, utilizează termenul de „dependență” în referire la consumul compulsiv de platforme sociale, cauzat de fluctuațiile de dopamină pe care le provoacă. Cu toate acestea, acest termen nu surprinde întreaga complexitate a fenomenului.
Impactul negativ asupra stării de bunăstare și echilibrului psihic este doar o dimensiune a problemei. Există și aspecte cognitive și neurologice, dar trebuie avute în vedere și considerentele sociologice, industriale, economice, ideologice și politice.
Astfel, nu ne confruntăm doar cu „efecte secundare” ale rețelelor sociale asupra tinerilor, ci cu un proces nou de transformare a civilizației. Toți adaptăm comportamentul printr-un proces continuu de încercări și erori, iar acest fenomen influențează modul în care s-a construit identitatea personală și socială.
Un nou model social, politic și economic
Nu putem vorbi doar despre „dependență” în contextul unei tehnologii care a devenit mediu social și cultural în care trăim. Nu poți fi dependent de un întreg sistem tehnologic promovat de economie ca element fundamental al mecanismelor de producție.
De asemenea, nu poți fi dependend de tehnologii promovate de state ca model al noii relații dintre cetățeni și administrție.
Această societate în rețea reprezintă realitatea noastră, iar platformele de conținut sunt parte integrantă a acesteia. Prin acest ecosistem social, ne înscriem la școală, ne înregistrăm la primărie, facem programări medicale, trimitem fonduri, achiziționăm haine sau abonamente de transport, planificăm vacanțe sau organizăm întâlniri cu alte persoane.
Nu poți afirma că ești dependent de aer doar pentru faptul că respiri.
Cum putem preveni capcana?
Tinerii încep să utilizeze rețelele sociale în jurul vârstei de 12 ani și petrec, în medie, patru ore zilnic pe aceste platforme. În acest interval primesc aproximativ 1.750 de mesaje și conținuturi, adică câte unul la fiecare zece secunde.
Este un amestec de informații, divertisment, publicitate, critici sociale și opinii politice. În acest flux constant pot vedea imagini ale unor evenimente violente din Minneapolis, între un videoclip despre adopția de animale și o promovare a unui bar.
Este dificil de crezut că un asemenea nivel de expunere continuă și nefiltrată nu influențează starea emoțională sau modul în care tinerii își formează percepția despre lume. Dacă această realitate devine predominantă, este normal să o perceapă drept „realitatea adevărată”.
Mai mult, gândirea abstractă se dezvoltă între 11 și 15 ani. În perioada respectivă, se formează valorile, capacitatea de analiză și reflecția profundă. În același timp, platformele sociale prezintă o realitate algoritmică, controlată și proiectată de firme private, ce urmăresc în primul rând profitul.
Conștientizare și legislație
Suntem într-o etapă de schimbare rapidă, în care tehnologia și economia se transformă accelerat. Similar Revoluției Industriale din secolele XVIII și XIX, aceste evoluții vor avea efecte majore asupra organizării sociale și politice.
În fața acestor transformări, răspunsul trebuie să fie democratic, global și coordonat. Familiile și autoritățile dețin un rol esențial.
Pe lângă reglementarea accesului minorilor la platformele sociale, este esențial să se stabilească reguli responsabile pentru companii și să se monitorizeze funcționarea algoritmilor.
Succesul colectiv va depinde în mare măsură de educație și conștientizare. Acest proces începe în familie și trebuie să continue în sistemul școlar, astfel încât tinerii să învețe să gestioneze tehnologic și emoțional această nouă lume digitală.
