Cum să contracareze influența populismului? Această problemă preocupă strategii și comentatori politici din întreaga lume. Un exemplu relevant, potrivit unui comentator de la Financial Times, vine chiar din România.
„Combaterea opoziției populiste în Europa. Un răspuns din România” este titlul articolului lui Alec Russell, de la Financial Times.
Pe continent, partidele tradiționale își pierd relevanța, condamnate de propriul lor aparent confort. Fenomenul nu este specific Europei. Donald Trump este un simbol al acestei tendințe, iar în diferite moduri, apelul populist este auzit de la Chile până în Japonia.
Cum putem răspunde la acest fenomen?
Liberalii sunt afectați la nivel global. Cu toate acestea, un contraargument vine din București, Bucureștiul „retro-elegant” al României. Acolo se găsesc lecții valoroase despre cum să limitezi atracția populistă.
Într-o regiune cu istorie naționalistă pronunțată și vulnerabilă față de influențele externe, ascensiunea partidelor populiste nu a fost o surpriză, până în momentul în care un lider a acționat inteligent și eficient.
Nicușor Dan, fost primar al Bucureștiului și profesor de matematică, ales președinte în mai, oferă îndrumări valoroase pentru politicienii centristi. Experiența sa reprezintă o serie de lecții importante pentru lideri politici, inclusiv pentru Sir Keir Starmer, premierul britanic confruntat cu provocări.
Una dintre lecții este credibilitatea. În Marea Britanie, o serie de promisiuni nerealizate au afectat încrederea electoratului. „În România, oamenii au susținut partidele populiste din lipsa încrederii în instituții”, susține Dan. „Ei văd corupție și injustiție. Singurul obiectiv este să recâștigăm încrederea oamenilor”.
Soluția sa este o strategie cunoscută: a demonstra rezultate tangibile. În calitate de primar, s-a confruntat cu dezvoltatorii imobiliari, apărând interesele cetățenilor, desfășurând lucrări de modernizare a sistemului de încălzire municipal. Acțiuni concrete de succes.
Un alt aspect esențial este tonul folosit în comunicare. „Chiar dacă societatea este polarizată, am încercat să interacționez civilizat cu ceilalți”, declară Dan. „Încerc să fac un dialog. Oamenii au simțit că nu sunt luați în seamă”.
Stilul său de comunicare este calm. El poate argumenta eficient și demite promisiunile nerealiste ale opozanților săi în dezbaterile electorale.
Utilizarea strategică a tăcerii este un alt element cheie. Așteptarea înainte de a răspunde la întrebări poate fi la fel de eficientă precum vorbe mult spuse. Astfel liderii pot evita tendințele media digitală, spre deosebire de politicienii care apelează constant la internet.
România prezintă, desigur, aspecte negative ale democrației. Comentatorul a subliniat criticile referitoare la intervențiile juridice, prin care s-a restricționat campania unui candidat naționalist.
Aceste evenimente au sta la baza unui articol anterior, publicat în mai. Autorul a analizat problemele din contextul combaterii populismului. Mai precis, modul greșit de a inhiba populiștii.
În concluzie, lecțiile lui Dan sunt relevante: realizați rezultate concrete, manifestați respect, evitați să imitați mesajele populiste și utilizați tăcerea strategic pentru a evidenția liderii politici.
Acțiunile concrete, respectul, evitarea imitației discursurilor populiste și puterea în tăcere sunt lecțiile care reies.
