UE intenționează cel de-al 20-lea set de sancțiuni împotriva Rusiei pentru a intensifica impactul economic asupra regimului lui Putin, în timp ce planurile pentru o forță terestră europeană devin mai concrete, dezvăluie astăzi publicația The Welt. În acest context, două state vor contribui cu un număr semnificativ de militari, iar un rol important îl au și națiunile vecine Ucrainei, conform jurnaliștilor. România deține cea mai lungă frontieră cu Ucraina.
Al patrulea an de la invazia Ucrainei: UE pregătește noi sancțiuni pentru Rusia
Potrivit informațiilor obținute de WELT, statele membre ale Uniunii Europene plănuiesc să adopte cel de-al 20-lea pachet de măsuri restrictive împotriva Rusiei cu ocazia celei de-a patra aniversări a invaziei ruse în Ucraina. Scopul acestora este de a sancționa și mai sever Moscova pentru războiul său de agresiune împotriva Ucrainei și de a aduce o lovitură și mai puternică economiei ruse.
Planurile includ restricții de călătorie și blocarea activelor în UE pentru alte persoane și organizații, cu o atenție deosebită asupra celor responsabili de răpirea și reeducarea ideologică a minorilor.
Conform diplomaților, sunt anticipate și alte sancțiuni în domeniile energetic și bancar. De asemenea, se urmărește eliminarea lacunelor legislative care permit evitarea sancțiunilor actuale. Bruxelles-ul lucrează la interzicerea importului de uraniu rusesc, sancționând astfel Agenția Federală a Energiei Atomice din Rusia (Rosatom).
Numeroase state membre ale UE au cerut acest lucru de mult timp, însă au existat rezistențe din partea unor țări precum Franța și Belgia. Potrivit surselor diplomatice, aceste state ar putea să procure uraniul necesar pentru centralele lor nucleare din Africa de Sud, Australia sau Canada, la costuri mai mari.
Ultimul pachet de sancțiuni al UE a fost aprobat pe 23 octombrie. Măsurile principale au vizat interzicerea totală a importurilor de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia începând cu 2027 și impunerea de sancțiuni asupra firmelor din țări terțe, inclusiv rafinării și comercianți chinezi care achiziționează țiței rusesc. În apropierea Crăciunului, UE a sancționat alte 41 de nave aparținând „flotei din umbră” a Rusiei, implicate în evitarea sancțiunilor europene, în special în domeniul energetic.
Chiar și în ciuda sancțiunilor, UE importă bunuri din Rusia în valoare de 33,5 miliarde de euro
În ciuda măsurilor restrictive existente, țările membre ale UE au importat bunuri în valoare de 33,5 miliarde de euro din Rusia în anul 2024. În primele șase luni ale anului, suma a fost de aproximativ 15 miliarde de euro. Președintele rus Vladimir Putin utilizează acești bani din Europa pentru finanțarea conflictului din Ucraina. Total, europenii mențin o presiune economică semnificativă asupra Rusiei, contribuind la slăbirea actuală a economiei ruse.
Conform unui sondaj, sectorul industrial rus s-a contractat în decembrie, în cel mai rapid ritm de aproape patru ani, de la începutul conflictului din Ucraina. Indicele managerilor de achiziții (PMI) pentru sectorul manufacturier a scăzut la 48,1 puncte, față de 48,3 în noiembrie, conform datelor furnizate de S&P Global. Scăderea se datorează atât reducerii producției, cât și scăderii comenzilor noi.
Rusia începe să resimtă efectele sancțiunilor
Potrivit unui sondaj, sectorul industrial al Rusiei a înregistrat o contracție accelerată în decembrie, cel mai rapid de la începutul conflictului. Indicele PMI a coborât la 48,1 puncte, față de 48,3 în noiembrie, indicând o scădere a producției și a noilor comenzi pentru a șaptea lună consecutiv, această tendință fiind cea mai accentuată din martie 2022. Scăderea continuă a forței de muncă este atribuită în parte mobilizării masive a populației și ofertelor salariale crescute.
Producția a înregistrat o reducere pentru a zecea lună consecutiv, influențată de cererea slabă și de diminuarea comenzilor noi, care au scăzut pentru a șaptea lună consecutiv. Sectorul resimte și un declin al investițiilor și a activităților economice, în condițiile sancțiunilor occidentale care afectează piețele de export.
În plus, companiile au redus forța de muncă, reflectând o scădere a angajaților pentru a treia lună, iar optimismul legat de producția viitoare a atins cel mai scăzut nivel din mai 2022.
După izbucnirea conflictului, Rusia suferă de o criză acută a forței de muncă, ca urmare a înrolării a sute de mii de cetățeni în armată și a creșterii salariilor pentru voluntari. În același timp, piețele de export s-au prăbușit din cauza sancțiunilor occidentale, amplificând dificultățile economice.
Statele europene pregătesc trupe pentru Ucraina: Franța și Marea Britanie intenționează pentru primele șase luni să susțină cu până la 15.000 de militari. Și vecinii Ucrainei au un rol în proces
Conform surselor diplomatice din Bruxelles, statele europene sunt gata să participe la o coaliție pentru monitorizarea unui eventual armistițiu dintre Rusia și Ucraina. „Planurile pentru garanțiile de securitate pentru Ucraina au fost deja finalizate, elaborate de experți militari din armata britanică și franceză, în cooperare cu Bruxelles-ul,” au declarat sursele.
Franța și Marea Britanie sunt aparent dispuse să ofere garanții robuste de securitate, fiind pregătite să trimită trupe terestre pentru menținerea păcii, dacă situația o va impune. Estimările indică un număr între 10.000 și 15.000 de militari europeni pentru primele șase luni.
Sursele subliniază că „Franța și Marea Britanie sunt pregătite să participe la monitorizarea unui armistițiu chiar și fără mandat oficial al ONU sau al UE”. O eventuală invitație din partea Ucrainei ar fi suficientă pentru implicarea acestor națiuni.
Monitorizarea armistițiului din aer și din mare ar urma să fie asigurată de țările vecine Ucrainei. În plus, Turcia joacă un rol în această planificare, posibil monitorizând regiunea Mării Negre.
Rusia intenționează să adopte o poziție mai dură în cadrul eventualelor negocieri de pace, ca răspuns la presupusele atacuri cu drone ucrainene asupra unei reședințe a președintelui Vladimir Putin. „Această acțiune teroristă încearcă să saboteze procesul de pace,” a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Ca urmare, Rusia va întări poziția de negociere și va răspunde în mod adecvat la provocări.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins acuzațiile ca fiind „o serie de minciuni”, afirmând că acestea sunt menite să justifice noi atacuri și prelungirea conflictului. Ministrul de externe, Andriy Sybiha, a solicit curselor internaționale să nu răspundă provocărilor rusești, afirmând că „răspunsul nu conține dovezi, deoarece aceste atacuri nu au avut loc”.
RECOMANDAREA AUTORULUI
