Studenţii protestatari din Serbia au transmis un ultimatum guvernului preşedintelui Aleksandar Vučić: alegeri anticipate sau grevă generală. Protestele ample din Serbia au început în noiembrie 2024, după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, soldat cu 16 victime. Manifestaţiile studenţeşti s-au extins, mobilizând întreaga societate, care critică guvernul corupt de la Belgrad.
Studenţii au formulat un ultimatum clar: fie alegeri, fie neascultare civilă. Viitorul depinde de cetăţenii sârbi, anunţă o sursă media.
„Studenţii au acţionat în numele tuturor celor nemulţumiţi de situaţia din Serbia şi de regimul lui Aleksandar Vučić. Ei au înlăturat teama care paraliza poporul şi au trezit naţiunea. De asemenea, au demonstrat rezistenţă, solidaritate şi dăruire. Pe 15 martie, au organizat cea mai mare demonstraţie din istoria Serbiei.”
Publicaţia analizează două posibilităţi pentru viitorul Serbiei: fie cetăţenii îi vor susţine pe studenţi, crescând presiunea asupra guvernului; fie restul societăţii îi va abandona, conducând la o neascultare civilă eşuată.
„Considerăm că alegerile sunt esenţiale pentru orice societate democratică, într-o perioadă de descreştere a încrederii în instituţii, şi că nu există altă soluţie la această criză”, au transmis studenţii premierului şi miniştrilor.
Mandatul actual al guvernului sârb nu mai reflectă realitatea politică
Alte surse media prezintă ultimatumul studenţilor şi scrisoarea deschisă adresată guvernanţilor.
În scrisoarea publicată pe platforme virtuale, studenţii solicită guvernului să propună preşedintelui dizolvarea parlamentului pentru organizarea unor alegeri anticipate.
Studenţii consideră că mandatul actual al guvernului nu mai corespunde „situaţiei reale din ţară”.
„Regimul a demonstrat incapacitatea de a guverna într-o criză socio-politică profundă, din ultimele decenii”, afirmă studenţii. Potrivit acestora, protestele ultimelor luni au „delegitimizat guvernul”, determinându-i să solicite alegeri anticipate încă din 5 mai.
Ei mai adaugă că, din cauza lipsei complete de încredere în instituţii, „nu există o soluţie alternativă la criză”.
Studenţii în grevă cer, de asemenea, Ministerului de Interne să dezafecteze manifestaţia publică din Parcul Pionirski şi Piaţa Nikola Pašić, faţă de Parlament, unde este amplasată tabăra mişcării „Studenţii care doresc să studieze”.
Studenţii denunţă „ocuparea ilegală” a Parcului Pionirski şi a zonelor învecinate de peste trei luni, în ciuda numeroaselor plângeri adresate autorităţilor.
Întâlnire regională UE-Balcani de Vest
Summit-ul regional UE-Balcani de Vest reuneşte şefi de guverne din Albania, Kosovo şi Serbia.
Întâlnirea, organizată în capitala Macedoniei de Nord, durează două zile.
Participă comisarul european pentru extindere, lideri din Balcani, miniştri, reprezentanţi ai Uniunii Europene, organizaţii regionale şi instituţii financiare internaţionale.
Pe agenda reuniunii sunt Planul de Creştere UE-Balcani de Vest, iniţiative legate de turism, protecţia consumatorilor şi dezvoltarea infrastructurii rutiere.
De asemenea, se discută implementarea reformelor şi piaţa comună regională, cu participarea miniştrilor afacerilor europene şi reprezentanţilor instituţiilor financiare precum Banca Europeană pentru Investiţii, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Banca Mondială.
Preşedintele Poloniei consideră că Muntenegru poate adera la UE în 2028
Preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, în vizită oficială în Muntenegru, a afirmat că ţara ar putea deveni membru UE până în 2028.
Preşedintele muntenegrean, Jakov Milatović, a mulţumit preşedinţiei poloneze a UE, menţionând faptul că Muntenegru va încheia săptămâna viitoare al cincilea capitol al negocierilor cu UE. Milatović a subliniat că Duda este al unsprezecelea preşedinte al UE care vizitează Podgorica din 2023, demonstrând astfel angajamentul ferm al UE faţă de Muntenegru.
