După ce Uniunea Europeană a adoptat, în 2023, primele norme europene pentru gestionarea riscurilor inteligenței artificiale, Bruxelles-ul indică intenția de a adapta legislația. Sub presiunea companiilor tehnologice, Comisia Europeană a anunțat că studiază simplificarea unor cerințe administrative din noul act privind AI, pentru a stimula investițiile și inovația în Europa.
Bruxelles caută să atenueze impactul asupra industriei
Henna Virkkunen, responsabilă cu dosarele digitale la Comisie, a declarat în fața Parlamentului European că Executivul european rămâne angajat față de obiectivele inițiale ale legislației AI, dar recunoaște necesitatea unui cadru „mai rapid și mai simplu” pentru a stimula dezvoltarea tehnologică europeană.
„Pentru a atrage investiții în AI, trebuie simplificat cadru actual”, a afirmat Virkkunen, adăugând că anumite obligații de raportare ar putea fi eliminate.
Această atitudine urmează unei decizii din februarie, când Comisia Europeană a abandonat propunerea de reguli stricte de răspundere civilă pentru daunele cauzate de AI, considerată de mulți un compromis în detrimentul industriei.
Presiuni sporite din partea marilor companii tehnologice
Lobby-ul industriei tehnologice s-a intensificat în ultimele luni, în contextul tensiunilor comerciale generate de politica tarifară a Statelor Unite. Organizații precum Asociația pentru Industria Calculatoarelor și Comunicațiilor (CCIA) au salutat inițiativa Comisiei drept un prim pas, dar solicită mai multă flexibilitate.
Companii importante precum OpenAI, reprezentată la Bruxelles de lobbyistul său principal Chris Lehane, au cerut în mod repetat reguli „simple și previzibile”. John Collison, cofondator Stripe, a criticat dur legislația actuală, considerând-o o reglementare excesivă pentru riscuri speculative.
O problemă delicată rămân modelele AI generice, precum GPT (OpenAI) și Gemini (Google), considerându-se că normele propuse sunt prea complexe și greu de aplicat de către industrie.
O dezbatere așteptată tensionată
Deși Comisia Europeană evită termenul de „revizuire legislativă”, un înalt oficial al instituției confirmă că nu se exclude o adaptare a Actului privind AI până la finalul anului. Bruxelles va consulta industria pentru a identifica aspectele ce îngreunează dezvoltarea tehnologică.
Cu toate acestea, experți din mediul civic avertizează că aceste modificări ar putea submina obiectivele inițiale ale legislației: protejarea drepturilor fundamentale și limitarea riscurilor asociate cu AI.
„Simplificarea nu trebuie să însemne dereglamentare”, a menționat Maximilian Gahntz, expert în politici AI la Mozilla, subliniind că eficiența Actului privind AI nu trebuie sacrificată pentru interese economice.
Ce viitor pentru AI în Europa?
În competiția globală acerbă pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, Europa caută un echilibru între protejarea cetățenilor și susținerea inovației. Pe de o parte, reglementările stricte au fost concepute pentru a proteja interesele oamenilor; pe de altă parte, relaxarea acestora ar putea deveni o necesitate strategică, dat fiind progresul rapid al SUA și Chinei în domeniul AI.
Indiferent de decizie, este evident că lupta pentru modelarea viitorului inteligenței artificiale în Europa abia începe. Și în această confruntare de interese, nu doar reglementările, ci și valorile care le stau la bază vor fi puse la încercare.
