Danemarca conduce Uniunea Europeană, într-un moment de maximă încredere a populației în instituțiile europene, cea mai ridicată din ultimele două decenii. Această evoluție este, cel puțin parțial, atribuită președintelui american Donald Trump, potrivit unor analize.
Un studiu realizat în martie de cotidianul danez Berlingske a arătat că 41% dintre danezi consideră Statele Unite o amenințare. De asemenea, 92% dintre respondenți au declarat că este necesară o mai mare dependență de Uniunea Europeană pentru securitatea națională.
Având în vedere tensiunile recente dintre Washington și Copenhaga, aceste rezultate nu surprind, potrivit unor observații.
Publicatia amintește cum, de la revenirea la Casa Albă, Donald Trump a manifestat un interes consistent pentru Groenlanda, teritoriu autonom al Regatului Danemarcei, exprimându-și dorința de a o include în teritoriul SUA.
Tensiunile au devenit mult mai intense decât în mandatul anterior al republicanului. Chiar și atunci au existat incidente, amintește sursa citată. În 2019, Trump l-a criticat pe premierul danez, Mette Frederiksen, pentru declarații considerate „obraznice” și „absurde” în contextul discuțiilor despre Groenlanda.
„Triplă provocare”
Într-un interviu acordat sursei citate, Lykke Friis, o importantă analistă daneză și fost ministru, a afirmat că țara nordică a traversat o „triplă provocare”, referindu-se la războiul din Ucraina, la Brexit și revendicările lui Trump asupra Groenlandei. „Danemarca este diferită”, a declarat aceasta.
Marie Bjerre, ministrul danez pentru Afaceri Europene, împărtășește o opinie similară, subliniind că al doilea mandat al lui Trump a influențat convingerile aproape a șase milioane de cetățeni danezi față de Statele Unite și Uniunea Europeană.
„Situația s-a schimbat dramatic în Danemarca și în relația noastră cu Europa”, a declarat aceasta, evitând o referire directă la președintele american.
În schimb, premiera daneză a vorbit despre o dezamăgire față de politicile Statelor Unite.
„Nu putem avea încredere în ei”
Danemarca dorește o relație puternică cu Statele Unite, dar, în contextul în care aceasta se izolează, amenință cu taxe și critică Europa, este necesară o consolidare a propriei capacități.
„Noua ordine mondială, diferită de cea de după cel de-al Doilea Război Mondial, ne obligă să ne adaptăm la contextul geopolitic actual”, a adăugat Bjerre.
Totodată, a vorbit despre legăturile istorice dintre Danemarca și Statele Unite și despre modul în care acestea s-au schimbat, exprimand o anumită frustrare.
„Am susținut întotdeauna Statele Unite. Am fost solidari în războaiele din Irak și Afganistan… Criticile adresate țării noastre legate de alianța cu Statele Unite au influențat percepția populației”, a declarat Bjerre. (43 de soldați danezi și-au pierdut viața în Afganistan, potrivit sursei citate).
„Eram o națiune puternic transatlantică… Dar acum există sentimentul că pur și simplu nu putem să avem încredere în Statele Unite”, a precizat și Friis. „El” se referă la președintele SUA, Donald Trump.
„O transformare semnificativă”
Schimbarea opiniei danezilor are loc concomitent cu preluarea președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene. Istoric, țara scandinavă a avut o atitudine rezervată față de integrarea europeană, văzând-o ca pe o cooptare pragmatică.
Existau temeri legate de intervenția UE în viața cotidiană, în special în privința pieței muncii. Pe lângă acestea, Danemarca își păstrează poziții distincte față de alte țări membere, inclusiv refuzul de a adopta moneda unică.
„Ne gestionăm lucrurile diferit față de alte națiuni europene”, a afirmat Bjerre.
Friis adaugă că politicienii și cetățenii se temeau anterior de o influență europeană excesivă. Acum, temerile sunt inversate, având acum convingerea că blocul comunitar este prea slab pentru a se confrunta cu provocările geopolitice actuale.
Analista mai subliniază o schimbare notabilă în tonul premierului Mette Frederiksen, care a fost anterior sceptică față de UE.
„O Europă mai puternică”
În luna iunie, Frederiksen a anunțat retragerea Danemarcei din „Grupul celor patru”, un grup informal de țări UE ce a pledat pentru reducerea cheltuielilor comune. Aceasta a subliniat necesitatea reînarmării Europei, afirmând că viabilitatea întregii construcții europene depinde de capacitatea sa de a asigura securitatea proprie.
„Trebuie să construim o Europă și mai puternică, o Europă mai sigură, în care suntem capabili să ne protejăm democrațiile”, a afirmat Frederiksen în contextul preluării președinției.
Încredere crescută în UE
Schimbarea atitudinii danezilor este evidentă și în sondaje. În 2005, doar 46% dintre danezi manifestau încredere în UE. Ultimul sondaj reflectă o creștere semnificativă a acestui procent, ajungând la 74%.
Această evoluție a fost marcată, de fapt, în primul mandat al lui Trump, după invazia Rusiei în Ucraina și ulterior la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump.
„Războiul în Europa de Est a creat o atmosferă nouă în ceea ce privește securitatea Danemarcei. Oamenii sunt îngrijorați de viitor, iar această îngrijorare a crescut”, a afirmat Friis.
În acest context, atât Friis, cât și Bjerre au evidențiat prioritatea Copenhăgei de a promova „o Europă mai puternică” în timpul președinției.
