Ovidiu Pânișoară, specialist în domeniul educației, afirmă într-un interviu pentru Gândul că anul 2025 a fost unul extrem de dificil pentru învățământul românesc, un sector aflat în primele rânduri ale reformelor de austeritate impuse de Guvernul Bolojan. Interlocutorul publicației recunoaște că nu are mari speranțe pentru sistemul școlar din România, subliniind că, în opinia sa, învățământul va fi fragilizat în anul 2026, având în vedere multiplele factori care au influențat negativ sectorul de-a lungul perioadei.
Ovidiu Pânișoară a precizat, în analiza realizată la final de 2025, că România rămâne o țară în care reformele sunt implementate fără consultarea profesorilor de la clasă, fiind realizate în principal pe persoană fizică.
„Creșterea normei didactice, majorarea numărului de elevi pe clasă, instabilitatea, teama cadrelor didactice și stresul resimțit de părinți. Toate aceste aspecte nu pot aduce beneficii. În schimb, există unele aspecte pozitive în procesul de reformare, precum faptul că, la un moment dat, se construiește și ideea unei schimbări prin noile planuri-cadru.”
Este totuși extrem de interesant să observăm modul în care se vor finaliza planurile cadru și impactul acestor modificări asupra elevilor. Pentru moment, putem vorbi despre o schimbare cu potențial benefic, iar rezultatele vor indica dacă rădăcinile și fructele vor corespundește așteptărilor. Cel puțin, rădăcinile sunt gândite pentru o transformare pozitivă”, a explicat specialistul în educație.
Ovidiu Pânișoară, expert în domeniul educației, despre evoluția sistemului educațional românesc la început de 2026
„Nu putem vorbi despre o reformă reală dacă resursele sunt reduse sau oamenii sunt împovărați”
Profesorul Ovidiu Pânișoară afirmă că, oriunde în lume, măsurile de austeritate nu conduc la inovație și reforme reale.
Specialistul subliniază că, dacă nu se va renunța la reformele bazate exclusiv pe intervenții individuale în sistemul de învățământ, șansele de progres vor fi minime, iar școala nu va putea evolua spre nivelul de performanță dorit.
„Dezvoltarea socială are loc în perioade de prosperitate, în momentele de investiție și resurșe bogate. Nu se realizează în perioade de restricții și limitări. Nu poate exista o reformă eficientă dacă resursele sunt tăiate sau dacă personalul este împovărat. Legea a fost adesea modificată în baza intereselor personale sau de partid, în timp ce schimbările structurale cerute de experți nu au fost aplicate. În aceste condiții, perspectiva de viitor este destul de sumbră.”
„Nu poate fi vorba de o construcție solidă a identității sistemului educațional dacă deciziile sunt luate de câțiva indivizi care nu sunt neapărat specialiști, fără a implica experți și cadre didactice. Este esențial să cunoaștem cine a fost responsabil pentru greșeli și cine a avut rezultate bune.”
Această perspectivă reprezintă o realitate de mulți ani în România, unde, de-a lungul timpului, reformele sunt deseori inițiate de miniștri fără consultări amănunțite cu specialiști sau părți implicate. Specialiștii susțin că, dacă deciziile nu vor fi luate în consens, sistemul va continua să se degradenze și resursele vor fi irosite. În absența unei viziuni politice unitare și a unor solidarități în gestionarea resurselor, outlook-ul pentru sistemul de învățământ rămâne pesimist.”
„Nu poate fi considerată o construcție solidă atunci când constituirea identității sistemului educațional este decavată de decizii unilaterale, luate de câteva persoane, deseori fără o expertiză reală. Este important ca deciziile să fie transparente și să includă consultarea experților și a personalului didactic.”
Este o viziune de lungă durată a României, unde reformele sunt adesea dictată de interese politice și de o gestionare inadecvată a resurselor. Orice reformă reală trebuie să fie rezultatul unei colaborări extinse, cu sprijinul tuturor actorilor implicați, și trebuie să se bazeze pe o viziune clară și coerentă, pentru a evita deteriorarea continuă a sistemului educațional.”
„Atâta timp cât România rămâne pe modelul bazat pe intervenție individuală și nu se creează o infrastructură a specialiștilor, vom avea un sistem educațional fragil”
„Nu înseamnă că în interiorul acestui pachet de resurse și reforme nu există și aspecte pozitive, dar sunt amestecate. E ca și cum ai face o ciorbă bună, dar îi adaugi prea multă sare. În final, gustul fiind compromis, e inutil să te bucuri de efortul depus de ceilalți.”
Apariția unor intervenții izolate, fără o strategie coerentă și o viziune pe termen lung, compromit întreaga activitate a reformei. Sistemul nu va putea evolua dacă nu se va realiza o armonizare între resurse, specialiști și obiective, pentru un progres durabil și eficient. În lipsa acestei viziuni, orice efort riscă să devină inutil, iar sistemul educațional va rămâne vulnerabil.”
Este nevoie urgentă de reconstrucția unei strategii solide pentru transformarea învățământului românesc, bazată pe colaborare și armonizare între toate componentele sale. În lipsa unei viziuni clare, continuarea reformelor dezordonate poate duce la o deteriorare accentuată a sistemului de educație.”
Educația în criză: ministru al Educației își depune demisia la final de an. Daniel David renunță la conducerea ministerului
Luni seara, Daniel David și-a anunțat oficial plecarea din funcția de ministru al Educației. El a fost numit în poziție pe 23 decembrie 2024, în guvernul condus de Marcel Ciolacu, și și-a menținut mandatul după preluarea funcției de premier de către Ilie Bolojan, în iunie 2025. Înainte de a deveni ministru, Daniel David a fost rector al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Daniel David, ministrul Educației, și-a anunțat oficial demisia
Daniel David, ministrul Educației, explică motivele retragerii sale
Daniel David a declarat că și-a depus formal demisia din funcția de ministru al Educației și Cercetării. El a menționat că a solicitat oficial premierului eliberarea din responsabilitate și a subliniat că plecarea sa se realizează într-un mod amical, pe fondul unei colaborări „respectuoase și constructivă”.
El a afirmat că nu urmărește o carieră politică și că decizia sa de a pleca este definitivă.
„Motivația retragerii mele prin demisie este simplă și clară: nu am vizat o carieră politică, ci am acceptat temporar funcția de ministru pentru a sprijini țara și sistemul de educație și cercetare în timpul crizelor. Aceasta decizie este definitivă!”
Fostul ministru a menționat că nu a avut oportunitatea de a conduce ministerul în condiții normale și, dacă situația ar fi fost una obișnuită, nu este sigur că ar fi acceptat această responsabilitate. (Detalii complete aici)
Sursă foto: Gândul
