România a depășit Ungaria, în timp ce Grecia nu și-a recăpătat nivelul economic din 2008. Slovacia a majorat impozitele din cauza scăderii investițiilor.
Criza Greciei
În perioada 2010-2015, Grecia a beneficiat de trei pachete de salvare financiară, măsuri care au presupus creșteri de taxe, reduceri salariale și pensionare, fără a atinge nivelul dinainte de criză.
Salariile medii în 2023 au fost de 17.605 euro pe an, sub nivelul de 24.005 euro din 2008, conform statisticilor.
Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor, un indicator de bunăstare, s-a situat la 23.400 de dolari în 2023, sub nivelul de 31.695 de dolari din 2008, potrivit datelor Băncii Mondiale.
Costuri uriașe de salvare
Criza financiară globală din 2007-2008 a afectat puternic Grecia în 2009, odată cu majorarea dobânzilor la împrumuturile statului.
În total, Grecia a beneficiat de asistență financiară de 280 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional, impunând reforme.
Refuzul austerității
În 2014, grecii au ales Syriza, un partid de extremă stânga, care a organizat un referendum în 2015 pentru a consulta opinia populației cu privire la programul de austeritate.
Referendumul a respins austeritatea cu 61,31%.
Măsurile de austeritate au implicat restricții semnificative în accesul la numerar, grecii având limitate la 60 de euro retragerea zilnică de la bancomat, fără posibilitatea de recuperare a sumelor.
Posibiliatea de a nu se mai deschide băncile
Pentru a evita o prăbușire totală a sistemului financiar, Grecia a fost nevoită să facă reforme, să efectueze privatizări și să echilibreze bugetul, în condițiile în care băncile grecești, dependente de fonduri externe, ar putea să închidă definitiv.
Limita de 1800 de euro retrași lunar a fost crescută ulterior la 5000 de euro, dar restricțiile privind scoaterea banilor au durat trei ani, până în 2018.
Ungaria și valorile tradiționale
Ungaria, condusă de Viktor Orban și Fidesz, a adoptat modificări constituționale ce au inclus valori tradiționale și referințe creștine.
În 2020, constituția a fost modificată pentru a defini familia ca fiind formată dintr-un bărbat și o femeie.
Strategii energetice
Ungaria a atras investiții semnificative în industria auto din Germania. În domeniul energetic, țara a naționalizat companii importante, printre care grupul petrolier MOL și MVM, care a achiziționat E.ON România.
Ungaria a semnat contracte energetice cu Rusia, inclusiv pentru construcția unei centrale nucleare și importul de gaze.
Aceste acțiuni au condus la blocarea fondurilor europene și o depreciere semnificativă a forintului, cu o inflație ridicată.
Consecințe economice
Politicile adoptate au dus la o depreciere a monedei și la o inflație ridicată în Ungaria. Penuria de combustibili a determinat populația să se deplaseze în țări vecine pentru procurării de produse alimentare.
România depășește Ungaria
România a depășit Ungaria în 2023 în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor și salariile medii.
Salariul mediu ajustat în România a fost de 17.739 de euro în 2023, în comparație cu 16.895 de euro în Ungaria.
Slovacia: taxe majorate
Slovacia, sub conducerea unui lider apropiat de Rusia, a majorat recent o gamă largă de taxe, inclusiv TVA, impozit pe profit și taxe pe tranzacții financiare.
- creșterea cotei standard de TVA
- majorarea cotelor reduse de TVA
- extinderea cotei de 5% TVA pentru produse esențiale
- modificarea impozitului pe profit
Perspective economice pentru România
România analizează viitoare majorări de taxe pentru a contracara deficitul bugetar.
Evaluări economice
Experții economici avertizează asupra unor potențiale deprecierea monedei române în cazul unor evenimente politice.
