Liberalizarea pieței energiei electrice, de la 1 iulie, preconizează un posibil conflict social. Populația nu înțelege pe deplin implicațiile măsurii, lipsa unei campanii de informare a autorităților agravând situația.
Nu este prima încercare de liberalizare a pieței energetice din România. Anterior, în 2018, procesul a fost graduat, pe o perioadă extinsă, evitând un impact direct semnificativ asupra consumatorilor. O măsură guvernamentală din acel an a generat o regresie a procesului spre o situație anterioară.
În 2021, un alt efort de liberalizare a provocat un haos similar. Anunțul brusc al liberalizării, în decembrie, anticipând creșteri ale prețurilor, dar fără o clarificare exactă a acestora, a alimentat speculațiile și știrile false. Unele medii de informare au amplificat îngrijorarea, sugerând posibilitatea întreruperilor de curent.
Activitatea guvernamentală a generat confuzie. Declarații contradictorii, modificări frecvente ale reglementărilor, responsabilități reciproce şi amenzi aplicate unor entități neimplicate direct în furnizarea de energie au marcat procesul.
După alegeri, soluții limitate!
În contextul crizei energetice din finalul anului 2021, facturile la electricitate și gaze naturale au fost plafonate. Inițial, plafonarea a avut o durată până la 31 martie 2025; apoi, cu apropierea alegerilor prezidențiale, termenele au fost mutate la 1 iulie pentru electricitate și 1 aprilie 2026 pentru gaze.
Deși dispuneau de timp suficient pentru o pregătire graduală, autoritățile au ezitat să efectueze campaniile necesare de informare, chiar și în privința impactului major al liberalizării din 1 iulie; impact care va crește facturile la jumătate din populație.
Lipsa comunicării eficiente a fost atribuită contextului electoral din 2024. Presiunea limitării efectelor negative asupra opiniei publice a reprezentat o prioritate pentru politicieni.
ANRE a proiectat, însă ne-a uitat
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) avea responsabilitatea de informare a consumatorilor.
Comunicarea oficială a ANRE s-a rezumat la informații pe site, oferind un comparator de prețuri. Răspunsurile la întrebările jurnaliștilor erau concise şi centrate pe furnizarea de informații pe site, lăsând populația confuză.
Mai târziu, autoritățile au emis o îndrumare furnizorilor pentru informarea clienților despre liberalizare; totuși, eforturile au fost insuficiente.
ANRE a anunțat, în urmă cu un an, o campanie de informare extinsă, incluzând reclame TV și radio, dar și conținut de la influenceri. Această campanie nu a fost demarată.
Facturi duble pentru o parte semnificativă a populației
În pragul liberalizării, consumatorii trebuie conștientizați că nu sunt obligați să își schimbe furnizorul. Cheltuielile vor crește considerabil pentru cei ce consumă sub 100 kWh lunar, în jur de 3,5 milioane de consumatori. Aceștia vor plăti prețul pieței, un preț aproape dublu față de cel actual (0,68 lei/kWh).
Autoritățile evaluează metode de sprijinire a consumatorilor vulnerabili, dar acțiunea este tardivă, trebuind anticipată cu mai mult timp.
Viziunea controversată a Ministrului Energiei
Ministrul Energiei a propus, recent, susținerea financiară a a 6 milioane de consumatori – două treimi din populație.
Această inițiativă ridică semne de întrebare despre gestionarea crizei energetice și posibile efecte politici. Necesitatea alocării unui miliard de euro evidențiază dificultățile economice.
Alocări suplimentare pentru susținerea consumatorilor așterne un risc major, contrazicând conceptul principal de liberalizare a pieței de energie.
În concluzie, creșterea facturilor energetice va afecta o mare parte a populației, evidențiind o strategie guvernamentală incompletă și tardivă.
