Inteligența artificială, analizând datele, a identificat anumite specializări universitare cu o utilitate scăzută pe piața muncii în 2025. Unele domenii, considerate până recent fundamentale, se confruntă acum cu o cerere redusă pe piața muncii. Paradoxal, unel dintre aceste specializări încă atrag studenți.
Filozofia: esențială pentru gândire, ignorată de piața muncii
Filozofia a fost identificată de algoritmi drept una dintre specializările cu perspectivele cele mai slabe la angajare. Deși considerată uneori o disciplină elitistă și nepractică, aceasta dezvoltă abilități fundamentale precum gândirea critică, analiza etică și logica. Cu toate acestea, aceste abilități sunt mai greu de monetizat decât cunoștinţele dintr-o specializare tehnică.
Specializările în filozofie sunt esențiale pentru domenii precum inteligența artificială, etica tehnologiei sau cercetarea fundamentală. Problema constă în dificultatea companiilor de a recunoaşte şi valorifica aceste abilități. De asemenea, absolvenții se confruntă adesea cu un drum profesional imprevizibil fără o abordare interdisciplinară.
Istoria: valoroasă pentru societate, dificil de aplicat pe piaţa muncii
Specializările în istorie prezintă un dezacord semnificativ între valoarea academică și relevanța pe piața muncii. Istoria formează caractere, oferă context cultural şi facilitează înțelegerea geopoliticii, dar rar este apreciată în sectorul privat. Absolvenții sunt adesea limitați la cariere în cercetare, predare sau muzeografie.
Lipsa adaptării la nevoile actuale ale pieței este un alt element identificat de inteligența artificială. Fără abilități complementare în comunicare digitală, scriere performantă sau analiză de date, competenţele dintr-o licență în istorie devin mai puțin utile.
Literele: o pasiune dificil de monetizat
Studii de filologie și literatură sunt adesea alese din pasiune, dar pasiunea fără o strategie de carieră clară poate genera dificultăți financiare. Aceste specializări dezvoltă abilităţi lingvistice, de comunicare şi analiză critică, însă integrarea lor în piaţa muncii necesită o specializare suplimentară. Astfel, se identifică o problemă în conversia pasiunii în venituri fără o strategie profesională clară.
Rata de subocupare a absolvenților de Litere este ridicată, iar salariile medii, scăzute. Supravviețuiesc doar cei care combine pasiunea cu o strategie adecvată pentru piaţa muncii, inclusiv cea online.
Artele și designul: creativitate necesară, dar dificil de monetizat
Creativitatea este foarte apreciată, dar studiile în artă și design nu garantează automat succesul profesional. Succesul în aceste domenii depinde mult de talent, portofoliu, promovare și conexiuni, mult mai mult decât de diplomă.
Unele cariere din publicitate, branding sau UX/UI sunt bine plătite, dar necesită abilități tehnice, uneori dobândite informal sau prin cursuri specializate. Absolvenții facultăților clasice de Arte pot rămâne mai departe de piața muncii dacă nu se adaptează la nevoile pieței.
Concluzie: Rezultatele obținute de inteligența artificială nu reprezintă un verdict definitiv, ci un semnal de preocupare: fără adaptare și o integrare practico-profesională adecvată, chiar și specializările de elită pot deveni irelevante. Adevărata provocare rămâne la intersecția dintre pasiune și pragmatism.
