Fără precedent în România: actori implicați în operațiuni de kompromat politic și poze falsificate cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta distribuite de Elena Lasconi

Darius Cojocaru
6 Citit minim
Fără precedent în România: actori folosiți pentru operațiuni de kompromat politic. Pozele falsificate cu Nicușor Dan, Coldea și Ponta, postate de Elena Lasconi

Un fenomen fără precedent în România implică utilizarea mai multor actori în operațiuni de kompromat politic. În urmă cu aproape un an, Elena Lasconi a publicat online informații și imagini în care Nicușor Dan, actualul președinte al țării și candidat în perioada respectivă, era surprins în prezența lui Victor Ponta și Florian Coldea. Imaginile au fost difuzate intens în media și pe platformele online, fiind subiectul multor discuții de către public, jurnaliști și experți. În același timp, DIICOT a fost sesizat de Victor Ponta.

La 1 mai 2025, Elena Lasconi, fostă candidată la alegerile prezidențiale, a distribuit în spațiul public o serie de fotografii în care Nicușor Dan, actualul șef de stat, părea surprins alături de Florian Coldea și Victor Ponta. La acea vreme, în plină campanie electorală, președintele României a denunțat o campanie de defăimare și manipulare îndreptată împotriva sa. GÂNDUL a descoperit că locația din imagini se afla în comuna Tunari, Ilfov, fiind denumită Vila 13. Mai multe informații pot fi consultate AICI.

Surprizele nu încetează să apară. În spațiul public a apărut informația conform căreia un bărbat, implicat în campania electorală a lui Nicușor Dan, este anchetat pentru trucarea acestor imagini. La realizarea acestor scene au colaborat actori care au interpretat rolurile lui Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta. Vezi AICI cine este unul dintre cei implicați în fabricarea fotografiilor false.

Comparativ cu cazul „Sukarno”

Această situație nu este singulară. O situație similară a avut loc în istoria recentă, implicând fostul președinte indonezian Sukarno (sau Suharto, în anumite evidențe). Vladimir Volkov, expert franco-rus, menționa în lucrarea sa „Tratat de dezinformare” cum i-au fost create lui Sukarno „probe” false, potrivit Inpolitics.ro.

La acea vreme, s-a fabricat o „dovadă” constând într-un videoclip cu scene indecente, în care un actor, asemănător cu Sukarno, întreținea relații intime cu mai multe tinere. S-au folosit tehnici avansate, precum utilizarea unei măști de latex pentru a reproduce trăsăturile liderului, masca fiind purtată de actor. De asemenea, acesta avea o constituție fizică foarte apropiată de cea a președintelui indonezian.

Care a fost scopul videoclipului?

Fabricarea acestui videoclip a avut un scop precis: șantaj. Publicarea lui și distribuirea către cetățeni a materialului compromițător urmărea să evidențieze o „altă” fațetă a liderului. Într-o țară majoritar musulmană, acțiunea avea ca țintă să submineze imaginea de „tată al națiunii”. Însă, operațiunea de kompromat politic a eșuat, rezultatul fiind insuficient de convingător.

Temerea principală a Serviciilor de Informații era ca, dacă videoclipul ar fi fost realizat cu atenție și descoperit ca fals, credibilitatea SUA în regiune ar fi fost vulnerabilizată. La aflarea acestor imagini compromițătoare, președintele indonezian a solicitat CIA să îi pună la dispoziție această informație.

Operațiunea de kompromat politic în România: Nicușor Dan, Florian Coldea și Victor Ponta

Un expert a explicat motivul pentru care s-a recurs la o astfel de metodă în România. Filmările au fost realizate cu actori reali, iar fețele au fost modificate digital. Potrivit specialistului consultat, motivele sunt următoarele:

  • Rezultatele obținute sunt mai credibile;
  • Elementele false pot fi dificil de detectat;
  • Rezultatul pare mai realist comparativ cu o imagine generată exclusiv de Inteligența Artificială.

O imagine complet reală conține detalii precum umbre, texturi ale pielii, fire de păr, reflexii naturale și cute ale hainelor. Deși AI-ul poate reproduce aceste elemente, mici inconsecvențe sunt vizibile, precum o textură a pielii mai „plastică” sau reflexii în neregulă. În cazul acestor imagini prelucrate, celelalte elemente rămân neschimbate, fiind surse de diferențiere.

Nicușor Dan | Foto – Mediafax

De ce Nicușor Dan ar putea fi principalul câștigător al scandalului electoral?

După apariția acestor imagini, a izbucnit un scandal electoral. Inițial, președintele în funcție, candidând la aceeași funcție, a fost prezentat drept victimă. Totuși, se suspectează că, de fapt, acesta ar putea fi „marele beneficiar”, utilizând victimizarea pentru a-și spori poziția politică.

Conform sursei menționate, persoanele implicate în fabricarea materialelor sunt angajați ai campaniei lui Nicușor Dan și apropiați ai Anei Maria Geană, colaboratoare a actualului șef de stat încă din perioada în care era primar general, și consilier prezidențial. Acest lucru poate susține o astfel de ipoteză.

În 2014, Ana Maria Geană a fost internată la Administrația Prezidențială pentru o perioada de opt luni (social media).

Recomandări:

  • Investigații ale DIICOT privind implicarea unui bărbat din campania lui Nicușor Dan în falsificarea imaginilor publicate de Lasconi
  • Susținerea că întâlnirea dintre Nicușor Dan, Victor Ponta și Florian Coldea a fost orchestrată. Cine a coordonat operațiunea și cine sunt personajele implicate
Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns