În ziua de 8 Martie, sărbătorim Ziua Internațională a Femeii, o ocazie de a celebra nu doar frumusețea și eleganța femeilor, ci și forța, talentul și contribuțiile remarcabile ale acestora din întreaga lume. Femeile din domeniul științei, tehnologiei, ingineriei și matematicii (STEM) din România au dovedit, prin curaj și ingeniozitate, că pot avea un impact profund în domenii considerate mult timp ca fiind exclusiv masculine. Aceste femei extraordinare au deschis noi căi, au depășit bariere și au demonstrat că excelența nu cunoaște gen. Prin eforturile lor, România s-a afirmat pe harta mondială a progresului științific, tehnologic și matematic (STEM).
Ștefania Mărăcineanu – precursor în fizica nucleară
Ştefania Mărăcineanu, o personalitate remarcabilă în fizica nucleară, a fost o inventatoare importantă. Contribuțiile ei au fost puternic apreciate, însă recunoașterea globala nu a fost pe măsura meritului.
Ștefania Mărăcineanu a reprezentat o figură esențială în fizica nucleară a secolului XX. După absolvirea Universității din București, a continuat studiile în laboratorul Mariei Curie din Paris. În acea perioadă, fizica nucleară era într-o fază incipientă, iar Ștefania a avut ocazia să lucreze la cele mai avansate cercetări ale momentului, studiind izotopii radioactivi și particularitățile lor.
Una dintre contribuțiile ei majore a fost descoperirea fenomenului de izomerie nucleară, care i-a adus recunoaștere internațională, dar nu întotdeauna într-o măsură proporțională cu valoarea sa. De asemenea, a investigat legătura dintre radioactivitate și fenomenele atmosferice, deschizând astfel noi direcții de cercetare. Efortul și succesul ei au reprezentat o inspirație și un fundament pentru generațiile următoare de fizicieni.
Ana Aslan – „mama” gerontologiei moderne
Dr. Ana Aslan a fost una dintre figurile cheie în gerontologia medicală la nivel global.
Puține personalități din domeniul medical au atins faima internațională a Anei Aslan, medicul care a revolutionat tratamentele anti-îmbătrânire. După studiile medicale la București, Ana Aslan a început cercetări asupra efectelor unor substanțe asupra procesului de îmbătrânire, obținând rezultate remarcabile. În 1952, ea a brevetat Gerovital H3, un tratament inovator care a atras atenția liderilor mondiali și a elitei internaționale. Deseori numit „elixirul tinereții”, Gerovital H3 a fost folosit de personalități precum Charles de Gaulle, Salvador Dalí și John F. Kennedy.
Aslan nu s-a oprit aici. În anii ’80, a dezvoltat un nou produs, Aslavital, consolidându-și poziția de pionier în gerontologie. Contribuția sa a fost una nu doar medicală, ci și socială: a dovedit că știința poate îmbunătăți calitatea vieții la vârsta a treia, iar succesul ei a adus României recunoaștere internațională.
