Până în 2030, Uniunea Europeană își propune ca 80% dintre cetățeni să dețină competențe digitale fundamentale, iar serviciile publice să fie complet digitalizate, inclusiv accesul online la dosarele medicale și identitatea digitală, a anunțat Comisia Europeană. În România, doar 27,73% dintre români posedă competențe digitale de bază, potrivit Raportului DESI 2025. Persoanele cu vârsta între 55 și 64 de ani sunt cele mai afectate, doar 8,72% dintre ele reușind să utilizeze internetul și dispozitivele digitale în viața cotidiană sau la locul de muncă. Această lipsă de cunoștințe le expune riscurilor, limitându-le accesul la servicii și locuri de muncă online și mărindu-le vulnerabilitatea la înșelăciuni sau dezinformare, afirmă specialiștii. Iată câteva exemple.
- În cazul persoanelor vârstnice, discriminarea bazată pe vârstă le izolează social și profesional, diminuându-le șansele de a rămâne active pe piața muncii sau de a se adapta la noile cerințe digitale, avertizează experții Organizației Mondiale a Sănătății.
- Mai multe persoane cu vârsta peste 55 de ani, aflate la câțiva ani de la vârsta pensionării, au întâmpinat dificultăți în a-și găsi un loc de muncă din cauza lipsei competențelor digitale, dar și a condițiilor de muncă disponibile pentru această categorie de vârstă.
„Simt că m-a părăsit corpul”, spune Elena* când începe să povestească dificultățile ei. Locuiește la Iași, are 57 de ani și este șomeră. Apartamentul ei este plin de tablouri pictate de mâna ei. Nu a mai lucrat cu contract de muncă de 10 ani, din cauza unor intervenții chirurgicale și a unei afecțiuni la coloană. Recent a încercat să se pensioneze anticipat, dar sistemul a refuzat să o considere în incapacitate de muncă. „Boala mea, scolioza, hernia de disc, varicele și tensiunea arterială, n-au fost considerate handicapuri”, explică femeia cu tristețe.
Un dosar încă în aşteptare
Procedura de pensionare a fost extrem de greoaie, costisitoare și demotivantă. Medicii au trimis-o la diverse cabinete particulare, cerând analize suplimentare pentru completarea dosarului. „Primești o listă lungă de investigații medicale care trebuie efectuate la diverse clinici. (…) Apoi, am fost la comisie, unde au mai evaluat și aspectul fizic. Dar am resimțit o lipsă de empatie, ca și cum suferința mea nu era pe deplin luată în seamă.”, povestește Elena.
Cerințele pieței muncii favorizează tineretul
Elena a căutat în permanență locuri de muncă care să nu o solicite fizic, dar a întânit cerințe ce favorizează tineretul și expertiza în domeniul tehnologic, ceea ce a dus la autoexcluziune.
Oportunități limitate pentru adulții în vârstă
,,Eu nu m-am dus (la interviuri) pentru că m-am oprit singură”, spune Elena. „Dacă nu aveam competențele digitale necesare, nu aveam niciun motiv să mă supun unui procedeu ce putea să mă facă de râs. Nu eram în stare să stau 12 ore în picioare la muncă.”, a mai adăugat.
Elena consideră că, după o anumită vârstă, femeile sunt privite cu mai puțină încredere și estimează că astfel de bariere există pe piața muncii.
Dependența faţă de cei tineri
Elena este ajutată de copii cu sarcini legate de tehnologie și administrare, dar recunoaște că ar putea avea nevoie de un sprijin suplimentar.
Elena a lucrat ca confecționer înainte de 1989 şi a mai lucrat de acasă, după ce copiii au crescut, deschizând ulterior un magazin alimentar.
Gestiona afacerea prin intermediul unui caiet şi a unui calculator analog. Acum recunoaşte că nu mai este la curent cu evoluția rapidă a tehnologiei.
Numai o parte din viaţă
Povestea Elenei nu este singulară. Ana I., cu 50 de ani şi din comuna Ruginoasa, simte că societatea nu are nevoie de experiența ei, din cauza limitărilor fizice şi dificultăților de adaptare la cerințele angajatorilor.
Înainte de pandemie, a reușit să se angajeze într-o fabrică din domeniul auto, dar jobul i-a fost precar.
Impactul pandemiei
Ana a fost concediată din cauza pandemiei, iar job-urile la care a mai aplicat au cerut competențe digitale, ceea ce a reprezentat o barieră semnificativă.
Respingeri pe criterii de vârstă
Ana recunoaște limitate abilități digitale si a fost respinsă din lipsa performanței în acest domeniu.
„Hmm… tot pe Google… Nici n-am stat să ajung la un progres.”, recunoaște Ana. „Nu mă descurc să primesc o email, sau să îmi fac eu un email.”
În concluzie, Ana consideră că angajatorii ar trebui să se concentreze pe valorificarea expertizei și responsabilității persoanelor în vârstă, chiar dacă acestea solicită salarii mai mari.
Povestea unei mamici
Rodica*, cu 53 de ani şi din Târgu Frumos, lucrează pentru un ajutor social, fiind principalul venit al familiei, alături de bursa fiului ei. Rodica consideră că rolul de mamă şi soţie reprezintă un job în sine.
A lucrat în trecut la fabrica de încălțăminte Aurora. Apoi, s-a dedicat familiei, fără a mai avea o carieră. A încercat să ocupe anumite funcții din domeniul medical, fără succes.
Rodica recunoaște că nu se descurcă cu noile tehnologii și că fiicele ei sunt cele care o sprijină în utilizarea acestora.
Rodica este un exemplu al impactului discriminării, aducând în discuție și barierele sociale și culturale din mediul rural.
