Pentru a evidenția aspectele principale ale evenimentului, precum și rolul autorităților în medierea artei urbane în Capitală și modalitățile de implicare a comunității alături de artiștii internaționali invitați, am discutat cu organizatorul Vali Dobrin și street artist-ul francez Sryk.
Bucharest Street Art Festival – Cartier 23 reprezintă o inițiativă culturală ce promovează un proiect de regenerare urbană într-un cartier adesea marginalizat și neglijat de autorități. Zona are un caracter industrial, iar organizatorii doresc să o reactiveze prin artă stradală, implicare comunitară și educație vizuală alternativă.
Vali Dobrin, inginer de profesie, fondator al Bucharest Street Art Festival și președinte al asociației Alternative Bucharest, prin care organizează tururi ghidate de street art în Capitală, este un susținător activ al artei urbane în România. El urmărește ca evenimentul din cartierul 23 August să devină un punct de creare, întâlnire și dialog, în care cultura nu este importată, ci construită împreună cu locuitorii zonei.
Recomandări
Conflicte într-un complex rezidențial de lux din oraș. Proprietarii au primit somații din partea furnizorilor de utilități: „Dețin mașini valoroase, dar nu plătesc costurile de întreținere ale apartamentelor”.
Festivalul include activități artistice și educaționale ce urmăresc atât crearea unui impact estetic asupra spațiului public, cât și generarea unui efect social durabil asupra comunității.
Proiectul aduce artiști internaționali din Franța, Germania, Italia și Ungaria, care colaborează cu artiști locali pentru realizarea intervențiilor mural și susținerea de ateliere creative deschise publicului, cu precădere pentru copii și adolescenți din medii defavorizate.
Elemento central al festivalului este amenajarea unei zone legale de graffiti în Cartierul 23, ce va funcționa atât ca spațiu de creație, cât și ca simbol al unei culturi urbane democratice.
Vali Dobrin, locuitor al cartierului, a observat numeroși pereți de dimensiuni mici și medii, potriviți pentru pictură, pe străzile din zonă.
„Majoritatea marilor orașe europene au zone dedicate street art-ului, unde această formă de artă este încurajată. La noi, fiind centrul istoric protejat, este dificil de realizat un astfel de exemplu”, explică el, explicând motivul alegerii cartierului 23 August pentru implementarea viziunii sale.
Un cartier bucureștean, recunoscut la nivel internațional
Vali are o bună cunoaștere a vieții urbane și este apropiat de scena street art, datorită tururilor ghidate organizate. Totul a început în 2018, după o vizită la Berlin și participarea la Alternative Berlin Tour.
Întors în București, a descoperit că și în oraș erau tururi similare, unele organizate de câteva ori pe an sau pentru turiști, cu prețuri între 19 și 35 de euro.
„Mi s-a părut injust pentru localnici să plătească sume mari pentru astfel de tururi. Așa că am decis să le ofer un format bazat pe donație, la finalul căruia fiecare donează cât consideră. Acest model s-a dovedit eficient, iar după șase ani, sute de oameni descoperă anual arta stradală din București prin Alternative Bucharest Tour”, afirmă el.
Pasiunea sa pentru street art și dorința de a revitaliza un cartier periferic prin artă, participare și colaborare au dus, organic, la crearea Bucharest Street Art Festival – Cartier 23, o inițiativă provocatoare. Dobrin povestește despre eforturile de a dezvolta în Capitală un cartier dedicat artei stradale, recunoscut atât local, cât și internațional.
„Promovăm o artă diferită de monumentală, ne mândrim mai mult cu modul în care am schimbat viața unei comunități decât cu suprafețele pictate”, afirmă ghidul.
Vandalismul asupra clădirilor istorice, o problemă educațională
Vali afirmă că proiectul a fost bine primit de Primărie, prin ARCUB, care a susținut festivalul în cadrul programului „București. Împreună”. El considere că acest sprijin reprezintă doar un prim pas în strategia durabilă a orașului.
„Deși se plâng de graffiti-ul inestetic de pe clădirile din centru, mulți nu realizează că lipsa de intervenție a autorităților încurajează vandalismul. Artiști talentați sunt nevoiți să exerseze pe ziduri abandonate, printre deșeuri, oameni ai străzii și câini vagabonzi, din cauza lipsei spațiilor speciale”, explică el.
Vali consideră că zidurile legale de graffiti pot oferi un spațiu sigur pentru începători, inclusiv studenți din arte, și pot canaliza energia creativă temporar, într-un mediu controlat și acceptat de autorități.
Nu va rezolva vandalismul pe clădiri monumentale sau recent renovate; problema majoră a rămâne cea educațională. O zonă legală în cartier ar întări relația dintre artiști și comunitate, și ar crea încredere între artiști și autorități, continuă Dobrin.
Bucureștiul, un oraș care neglijează arta stradală
Prin Bucharest Street Art Festival – Cartier 23, arta urbană devine mai accesibilă și vizibilă pentru toți, indiferent de statut social. „În prezent, locuitorii din cartier au o expunere redusă la cultură, însă această situație se va schimba în curând”, afirmă Dobrin.
El crede că Bucureștiul nu valorizează suficient arta stradală și, dacă ar fi mai deschis, ar putea crea spații dedicate pentru manifestări de acest tip.
„Evenimentele cu sprijinul autorităților sunt excepții, iar pereții disponibili sunt clar, problema e ca inițiativa să vină din partea societății civile”, subliniază el.
De asemenea, el menționează că arta și vandalismul nu sunt incompatibile, iar lipsa autorizației nu înseamnă automat lipsă de valoare artistică. În același timp, o lucrare autorizată nu trebuie neapărat să fie street art autentic, ci poate fi simplă artă decorativă, fără mesaj sau suflet.
Vali crede că în România discuția despre artă și vandalism este încă intensă, datorită mentalităților învechite, însă consideră că există și oameni deschiși, cum ar fi cei din cartierul 23 August, persoane peste 50-60 de ani.
„Putem avea un oraș mai primitor, mai artistic”
Bucharest Street Art Festival – Cartier 23 include ateliere participative de street art, precum stencil cu Sick Boy Boris (Italia), foam rubber graffiti cu Aksit (Germania), sticker art cu Syrk (Franța), și pictură/dessin cu Daniel Ferencz (Ungaria). Se vor organiza și ateliere pentru copii, precum cel de bandă desenată cu Delia Ungureanu, și un atelier de croșetat intergenerațional, în colaborare cu Asociația Niciodată Singur.
Evenimentele includ o expoziție tematică de artă urbană, „Street Levels”, la Goethe-Institut, unde fiecare artist va expune o lucrare originală, precum și o conferință publică despre „Reprezentarea feminină în arta stradală din București”, moderată de Elvira Lupșa.
Componenta educațională este completată de o proiecție de film documentar („Sticker Movie”) la Cinema Elvira Popescu și o arhivă foto în loop, ce prezintă istoria artei urbane locale. Inițiatorul consideră că necunoașterea trecutului nu poate sustine un viitor durabil, motiv pentru care festivalul include și o componentă comunitară, având activități la Școala Gimnazială 78, iar localnicii fiind invitați să participe la toate evenimentele.
Festivalul are rădăcini în Bucharest Stickerz Fest, ce inițial era o expoziție de stickere cu participare internațională, evoluând rapid de la un an la altul. Artiști internaționali invitați s-au implicat pentru a rămâne conectați la rădăcini, având experiență atât cu stickere, cât și cu pictură murală și ateliere de street art.
Vali își exprimă speranța ca, în urma evenimentului, să se creeze o relație mai armonioasă între autorități, artiști și cetățeni, și ca orașul să devină mai primitor și artistic. „Putem avea un mediu mai incluziv, un cartier vibrant și o Capitală dedicată artei stradale, unde locuitorii și artiștii pot colabora pentru creații unice în România”.
Pentru o perspectivă mai clară asupra muralelor ce vor fi realizate în cartierul 23 August și pentru a înțelege percepția internațională asupra artei stradale, am discutat cu Syrk, artist francez de graffiti și ilustrator, specializat în animale fantastice și expresive, cunoscut pentru stilul său jucăuș și imaginativ, fără studii formale, dar cu o viziune originală, îmbinând umorul și culorile vibrante.
Syrk va fi prezent în București în octombrie și ne-a împărtășit despre reprezentarea animalelor, ca personaje centrale în operele sale, uneori simpatice, alteori provocatoare, precum și despre impactul pozitiv pe care îl poate avea arta sa asupra comunităților.
„Mesajele se transmit mai bine prin blândețe decât prin provocare”
Libertatea: Cum ai început să practici street art și ce te-a atras cel mai mult la această formă de expresie?
Syrk: Am început în 2003, cu stencil-uri și lipind desene mari pe pereți. Mi-a plăcut că oricine putea să vadă operele mele. Mai apoi, am renunțat pentru o vreme la graffiti pentru a lucra cu pensula. În 2014, am reluat pictura cu spray și am iubit instant senzația de libertate pe care o oferă acest instrument. Astfel, am dezvoltat proiectul Syrk.
– Universul tău vizual este dominat de animale colorate, jucăușe sau provocatoare — ce simbolizează acestea pentru tine și ce mesaje încerci să transmiți prin ele?
– Pictez în principal animale. Consider că lucările mele erodează percepția asupra locului pe care oamenii îl atribuie în mod obișnuit acestora. Stilul meu este ilustrativ, plin de culoare. Cred că mesajele se transmit mai eficient prin blândețe, nu prin confruntare.
– Cum este perceput graffiti-ul în Franța în prezent? Este recunoscut drept artă legitimă sau încă asociat cu vandalism?
– Cultura graffiti are două fațete: vandalism și artă legală. În Franța, vandalismul se pedepsește aspru, în timp ce arta legală este acceptată și apreciată. Orașele mari organizează festivaluri și oferă ziduri speciale pentru artiști, schimbând percepția publicului și promovând calitatea lucrărilor.
– Ce relație ai cu autoritățile? Există dialog și suport sau mai mult cenzură și rezistență?
– Relația mea cu autoritățile este pozitivă, mai ales pentru că acționez pe ziduri legale. În Franța, graffiti-ul fără permis poate duce la amenzi și sancțiuni, însă eu prefer să colaborez cu autoritățile pentru a crea opere care contribuie la peisajul urban și mențin o relație de încredere.
„Zidurile gri care capătă culoare pot influența percepția asupra lumii”
– Ce te-a motivat să participi la Cartier 23 și ce ai descoperit despre scena street art din România? Colaborezi cu artiști locali?
– Am fost invitat de Vali și Alternative Bucharest, cu care am păstrat legătura pe rețele sociale, trimițând stickere pentru festivalul Stickerz Fest. Nu cunoșteam în profunzime scena graffiti locală, dar acest proiect mă entuziasmează, fiind o oportunitate de a cunoaște orașul și de a lucra direct cu artiști și comunitatea de aici. Pentru mine, street art-ul înseamnă schimb și conexiune între locuri, oameni și culturi.
– Ce impact speri să aibă această inițiativă asupra cartierului și cum vezi legătura dintre street art și schimbarea socială? Ce lucrare pregătești pentru București?
– Sunt încântat să particip la această inițiativă. Pregătesc o murală colorată și pozitivă, cu energia sperată pentru cartier. Muralele și picturile aduc culoare și pot schimba modul în care oamenii percep spațiul urban.
„A împărtăși arta mea reprezintă un dialog mut”
– Crezi că street art-ul poate influența modul în care percepem spațiul public? Poate ajuta la incluziune și construire de comunități unite?
Syrk: Cu siguranță. Muralele devin repede componente integrate în identitatea cartierului, ca și cum ar fi fost acolo dintotdeauna. În Lyon, zonele precum La Croix-Rousse au fost transformate prin street art, schimbând atmosfera și mentalitatea localnicilor, care au început să se mândrească, să își deschidă afaceri și să valorizeze spațiul public. Arta în spațiul urban nu doar înfrumusețează, ci stimulează dialog și incluziune, contribuind la coeziune socială.
– Când pictezi pe un perete într-un loc necunoscut, ce vrei să transmiți și ce vrei să rămână după tine – artistic și personal?
– Îmi doresc să las în urmă mai mult decât culoare: o conexiune, o urare, o vibe pozitivă. Încerc să transmit un mesaj sau vibe care să vorbească despre mine și despre locul respectiv, fiind o formă de dialog fără cuvinte. Dacă arta mea aduce zâmbete, curiozitate sau doar un moment frumos pentru trecători, consider că am realizat ceea ce mi-am propus.
– Cum ai perceput evoluția opiniei generale despre street art în Europa în ultimii ani?
– Percepția asupra street art-ului s-a schimbat mult. Nu mai este doar vandalism, ci o formă recunoscută și apreciată, ce își câștigă locul în festivaluri și galerii, păstrând esența urbană. Festivalurile precum Nuart sau Upfest sunt exemple ce arată maturizarea fenomenului, care acum face parte integrantă din cultura modernă.
„Fiecare artist folosește spațiul public pentru a-și împărtăși propria viziune asupra lumii”
– Street art-ul este spontan, efemer și adesea politică. Crezi că în 2025 va rămâne o forță de contestare a normelor și de transmitere a mesajelor incomode?
Syrk: Stilul street art s-a diversificat și va continua să evolueze. Există opere politice și contestatare, dar și lucrări estetice, poetice și ludice. Fiecare artist folosește acest mediu pentru a-și exprima viziunea și pentru a provoca reflecție sau emoție, indiferent de formalitate. Puterea de a ajunge direct la oameni, în timp real, persistă și în 2025, fiind o formă autentică de exprimare și dialog social.
– Cum se poate construi o relație sănătoasă între artiști și autorități în Romania?
– Prin facilitarea evenimentelor legale și crearea de spații dedicate. Astfel, se facilitează dialogul, respectul reciproc și colaborarea. Este crucial ca autoritățile să vadă street art-ul ca pe o contribuție la înfrumusețarea și dinamizarea orașului, nu ca pe o amenințare sau o problemă de control. În acest mod, se pot transforma tensiunile în parteneriate benefice pentru întreaga comunitate.
