Festivalul ipocriziei continuă, în ziua sfințirii Catedralei Neamului. După ce Andrei Caramitru a laudat construcția, deși în 2020 o critica, a venit și rândul lui Radu Burnete, consilier al primarului Nicușor Dan, să facă acest lucru, tot printr-o postare pe Facebook.
„130-150 de miliarde de euro. Aproximativ 400-500 de catedrale.
România a cheltuit între 130 și 150 de miliarde de euro pe investiții publice din 2010 până în prezent (calculând toate PIB-urile și o rată medie de 3,5% pentru investiții publice ca procent din PIB). Din acest motiv, cei care susțin că această construcție religioasă este „singura” realizare din ultimii 15 ani comit o eroare gravă. Cu toate că există corupție mare și ineficiențe, România în acești ani, cu fonduri europene de zeci de miliarde și cu venituri din taxe și impozite private, a investit echivalentul a sute de catedrale în infrastructură publică. Și acest lucru se vede. Națiunea a evoluat. Poate mai lent decât ne-am fi dorit, mai puțin decât am visat, dar asta este. Investițiile externe și interne în această perioadă au depășit 600 de miliarde de euro (în medie 20% PIB/an), echivalentul a 2000 de catedrale. Cei care afirmă că nimic nu s-a realizat din timpul lui Ceaușescu perpetuează o falsitate. S-a construit enorm, însă nu toți beneficiarii au fost egali, ceea ce este o alte perspectivă.Pornind de la aceste cifre, construcția acestei catedrale nu reprezintă motivul pentru care lipsesc spitale, creșe, centre de îngrijire pentru vârstnici, porturi sau autostrăzi. Oricât de costisitoare ar fi, această inițiativă constituie o fracțiune infimă din bugetele alocate pentru investiții și, dacă gestionarea lor ar fi fost mai eficientă, cu mai puțină corupție, achiziții publice mai simple și birocrație redusă, am fi avut mai multe și mai bune infrastructuri. Realizarea acestei catedrale nu a dus la reducerea alocărilor pentru alte domenii și, chiar dacă ea este aproape finalizată, în viitor nu va influența negativ creșterea calității resurselor publice.
Ca orice proiect de amploare, ea nu doar provoacă controverse, ci reflectă și societatea care a generat-o. O imagine. O stare. În simbolistica, în modul în care a fost construită, inaugurată și dezbătută public, această catedrală devine o oglindă. Ea ne spune multe despre stat și biserică, despre noi, despre religiozitate, habotnicie sau hărnicie, despre administrație și fonduri publice, despre relațiile Orient-Occident în cultura noastră și despre vremurile pe care le traversăm. Nu toate sunt frumoase sau plăcute, dar nici complet negative. Fiecare are o perspectivă diferită. S-au scris deja opinii diverse, dar interpretările greșite sunt cele care afirmă că nu s-a realizat nimic sau că lipsa acestei construcții ar fi schimbat totul în peisajul investițiilor. Faptul concret și realitatea cotidiană, pentru cei cu memorie și dorință de a percepe în perspectivă, spun altceva.
Națiunea noastră a făcut progres vizibil de când face parte din Occident, dar există și probleme majore care pot ocupa două generații. În prezent, și-a construit și o impozantă catedrală, a adăugat un punct de reper religios important.
Pe de altă parte, economistul Andrei Caramitru și-a reconsiderat poziția, într-un moment în care a avut loc sfințirea picturii celui mai impunător lăcaș de cult din România, Catedrala Mântuirii Neamului (Catedrala Națională).
Dacă în urmă cu aproape 5 ani își critica pe reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în legătură cu acest subiect, acum afirmă că apreciază noua biserică și o consideră „o operă de artă, ce simbolizează aspirațiile”.
Catedrala Mântuirii Neamului, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și cel secundar „Sf. Ap. Andrei”, este cea mai mare biserică din România, fiind cea mai înaltă (127 metri) și voluminoasă clădire de cult ortodox din lume.
Pictura Catedralei Mântuirii Neamului a fost binecuvântată duminică, 26 octombrie 2025, într-o ceremony condusă de Patriarhul Ecumenic Bartolomeu I al Constantinopolului și Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, la care au participat 65 de ierarhi, 70 de preoți și 12 diaconi.
