Regizorul român Radu Jude, cunoscut pentru prolificitatea sa, a realizat un nou film, „Dracula”, prezentat inițial la Festivalul de la Locarno. Criticii consideră însă că filmul este o colecție de elemente disparate.
Potrivit unui critic de la Hollywood Reporter, filmul „Dracula” al lui Radu Jude este „voluminos și lipsit de focalizare”, rezultatul unei încercări de a cuprinde prea multe elemente într-un singur film.
O inspirație născută din frustrare
Potrivit declarațiilor lui Radu Jude, ideea filmului „Dracula” a apărut din experiența frustrantă a refuzurilor unor proiecte anterioare de către potențiali finanțatori. Regizorul a folosit tema lui Dracula ca o inspirație, transformată ulterior într-un proiect cinematografic.
„La un moment dat, ajungi să repeți aceleași lucruri, observând lipsa de interes din partea celor implicați. Atunci, într-o glumă, i-am propus ideea unui film despre Dracula, chiar dacă nu aveam un scenariu concret, ceea ce a atras atenția”, a explicat regizorul.
Pentru fani, pasionați de umbrele filmului
Criticul de la Hollywood Reporter consideră că filmul este destinat mai degrabă fanilor lui Radu Jude și al subiectelor abordate în filmele sale anterioare, decât spectatorilor interesați doar de genul vampiric.
Filmului i se atribuie o filmografie vastă și o abordare a unor subiecte sociale complexe, potrivit criticului.
Noul film „Dracula” începe cu un montaj inițial în care creaturi vampirice, generate de inteligența artificială, interacționează într-un mod satiric.
O poveste plină de ironie și de elemente complexe
Cele aproape trei ore ale filmului se desfășoară cu scene completate cu umor vulgăr, secvențe cu conotații sexuale și o narațiune care include, printre altele, o metaforă despre o agricultoriță care descoperă penisuri magice într-un câmp de porumb. Aceasta este descrisă ca un punct culminant al perversiunii.
Relația dintre povestea lui Dracula și restul narațiunii este considerată neclară.
Criticul observă că, pentru publicul românesc, filmul ar putea fi o metaforă a extrapolărilor excesive din reputația lui Dracula, în timp ce pentru un public internațional, lipsa coherenței este evidentă.
Jude îl prezintă pe Dracula ca fiind un simbol al exploatării capitaliste, aducând în discuție și conceptul de agresiune în diferite forme, fizice și financiare.
Într-o societate dominată de imagini impersonale
Filmului i se atribuie o critică acidă a societății contemporane, prin stângăciile inteligenței artificiale și ale relațiilor interumane, prin utilizarea unui stil vizual frenetic, asemănător cu cel al lui Benny Hill, ilustrat de un format digital care amintește de clipurile video.
Stilul filmului este caracterizat ca fiind uneori intenționat ieftin, imitând imaginile ușor accesibile de pe rețele de socializare și platformele de streaming.
„Dracula” ar putea fi perceput ca o tentativă de a critica lumea modernă, dar impactul său este pus la îndoială.
