Agenția internațională de evaluare financiară Fitch a confirmat ratingul României la nivelul BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, menținând perspectiva negativă.
Ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de investițiile străine, dar deficitele bugetare și de cont curent, creșterea rapidă a datoriei publice, diviziunea politică și datoria externă ridicată reprezintă factori de risc semnificativi pentru economia națională.
Factori potențiali de degradare a ratingului
- Lipsa unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, care să stabilizeze datoria publică pe termen mediu.
- Efecte negative asupra finanțării și lichidității externe cauzate de incertitudinea politică crescută, fluctuațiile fiscale și creșterea persistentă a dobânzilor.
Dificultăți în implementarea consolidării fiscale, oboseală fiscală și polarizare politică
Perspectiva negativă reflectă deteriorarea semnificativă a finanțelor publice ale României, evidențiată de deficitul fiscal ridicat și de creșterea rapidă a datoriei publice față de PIB. Riscurile pentru consolidarea fiscală pe termen mediu sunt amplificate de creșterea slabă a economiei, dificultățile de implementare a măsurilor, oboseala fiscală și polarizarea politică acută.
Un pachet de consolidare fiscală a fost anunțat și adoptat rapid în iulie, bazat pe colaborarea președintelui și a guvernului. Cu toate acestea, costul social și economic al acestor ajustări, tensiunile din cadrul coaliției și susținerea puternică pentru partidele populiste rămân provocări politice majore. În plus, cele mai importante două partide din coaliție au convenit ca liderul actual să fie înlocuit de un nou prim-ministru din altă formațiune politică în 2027, ceea ce ar putea genera incertitudine politică.
Consolidare fiscală: Impactul bugetar al pachetului de măsuri din iulie este estimat de guvern la aproximativ 1% din PIB în acest an, cu creșteri ale TVA (2 puncte procentuale la cota standard, 2-6 puncte procentuale la cota redusă) începând cu august al lui 2025, în principal pe partea de venituri. Alte măsuri restrictive sunt programate pentru ianuarie 2026, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor din sectorul public.
Prognoză creștere PIB: 0,7% în 2025
Deficite încă semnificative: Deficitele bugetare generale ale României vor rămâne ridicate în următorii ani, scăzând la 7,4% din PIB în 2025, 6,3% în 2026 și 5,9% în 2027. Aceste previziuni iau în considerare efectele secundare ale înăspririi fiscale. Guvernul intenționează să ia măsuri suplimentare, în colaborare cu UE, dar acestea nu sunt încă definitive.
Creștere economică slabă: Creșterea economică din România a rămas sub 1% din primul trimestru al lui 2024. Prognozele sugerează că rata de creștere a PIB-ului va rămâne sub potențialul de creștere de 2% până cel puțin în 2027. O mai mare claritate cu privire la măsurile de consolidare fiscală va stimula încrederea și finanțarea externă. Creșterea PIB-ului este estimată la 0,7% în acest an, similar cu 2024. În 2026 și 2027, se estimează o creștere de 1,2%, susținută de fondurile UE și recuperarea economică din zona euro.
Inflație ridicată și persistentă: Inflația ridicată este o provocare majoră pentru România, accentuată de creșterile TVA. Inflația medie pe trei ani (2024-2026) este prognozată la 6,5%, dublu față de media actuală. Inflația de bază a devenit mai persistentă, stabilizându-se la 5-6% în 2024 și prima jumătate a anului 2025.
Consolidarea fiscală va reduce puterea de cumpărare
Creșterea datoriei publice: Datoria publică brută a crescut la 55% din PIB la sfârșitul anului 2024 și se estimează că va ajunge la 63,4% în 2027, putând depăși 70% până în 2029. Consolidarea fiscală va atenua doar parțial presiunea ascendentă asupra datoriei, dat fiind deficitul inițial mare. Creșterea economică nominală prognozată este de doar 4-5% pe parcursul orizontului de prognoză, comparativ cu o medie de 10% în 2021-2024.
Dezechilibre externe: Deficitul de cont curent a ajuns la 8,4% din PIB în 2024, din cauza exporturilor slabe și a importurilor ridicate. Se estimează că deficitul se va reduce sub 7% din PIB până în 2026, ca urmare a scăderii cererii de importuri și a efectului unor venituri disponibile reale mai reduse.
Finanțare externă: România este dependentă de fluxuri constante de finanțare externă. Tensiunile de pe piețele financiare s-au intensificat în mai 2025, evidențiind vulnerabilitatea la modificări de percepție a pieței. Fluctuațiile din accesul la fonduri UE ar putea atenua riscurile externe.
Accesarea pieței internaționale și reziliența băncilor: România a emis cu succes obligațiuni pe piața internațională (5 miliarde EUR) în iulie 2025. Randamentele obligațiunilor au scăzut, dar rămân peste nivelurile anterioare. Profitabilitatea și capitalizarea băncilor rămân solide, în ciuda provocărilor.
