Florin Cîțu, fost prim-ministru al României, a analizat pe pagina sa de Facebook măsurile de austeritate impuse de administrația Bolojan, în contextul în care statul român a contractat împrumuturi la o dobândă de 6% pentru răscumpărarea, înainte de termen, a unor obligațiuni în valoare de 1 miliard de euro.
Florin Cîțu susține că costurile dobânzilor pentru răscumpărarea obligațiunilor „erau mult mai reduse”, având în vedere că aveau dobânzi de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026. „Statul român a ales, în plină perioadă de austeritate, să înlocuiască o datorie ieftină cu una costisitoare”, afirmă Cîțu.
„Întrebare adresată Guvernului României
Guvernul transmite românilor, aproape zilnic, că „suntem aproape de incapacitatea de plată”, că „trebuie să diminuăm cheltuielile”, că „trebuie să acceptăm prețuri mai mari”. Toate acestea pentru a justifica măsurile de austeritate.În același timp, Ministerul Finanțelor a adoptat o decizie contrară: crește sarcina financiară pentru cetățeni, fără justificare economică clară.
Florin Cîțu, fost premier al României, a comentat pe contul său de Facebook măsurile de austeritate implementate de guvernul Bolojan
Aspecte relevante:
În octombrie 2025, statul român s-a împrumutat pe piețele internaționale la o dobândă medie de 6%. O parte din fonduri a fost utilizată pentru răscumpărarea anticipată a obligațiunilor în valoare de 1 miliard de euro.
Problema?
Simplu și extrem de grav: obligațiunile răscumpărate erau mult mai avantajoase. Dobânzile lor erau de 2% până în decembrie 2026, 5% până în septembrie 2026 și 2,75% până în februarie 2026.
Statul român a optat, în plină perioadă de austeritate, să înlocuiască o datorie cu cost redus cu una cu cost crescut.
„Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și viitoarele taxe ale cetățenilor”
Florin Cîțu afirmă că „nu există o justificare pentru o astfel de tranzacție” și acuză Guvernul României de creșterea artificială a deficitului bugetar și a povara fiscală pentru cetățeni în viitor.
„Exact când avertizează populația că „nu sunt fonduri”, că „trebuie să facem sacrificii” și „să suportăm prețuri mai mari”.
Nu există o justificare economică pentru această decizie.
Dacă guvernul susține public că dobânzile scad și vor continua să scadă, putea amâna împrumuturile până în 2026 pentru a se împrumuta în condiții mai favorabile — apoi să plătească obligațiunile mai vechi.
Întrebarea pentru Guvernul României: cine a aprobat această tranzacție neobișnuită prin care Ministerul Finanțelor crește artificial deficitul bugetar și, implicit, povara fiscală asupra cetățenilor?
„Statul cheltuie bani publici într-o operațiune economic nerelevantă”
Fostul premier susține că au existat persoane care au beneficiat de pe urma acestei operațiuni „nejustificate economic”.
„Nu poți cere cetățenilor să accepte taxe și prețuri mai mari și să suporte tăieri bugetare, în timp ce statul risipeste fonduri publice fără justificare economică.
P.S. Dar dacă unii au avut beneficii proprii? Atunci, da — este justificat.”, concluzionează Cîțu.
Fotografie: Mediafax
Observație a autorului:
- Măsurile implementate de administrația Bolojan au fost ineficiente. Creșterea taxelor și TVA-ului a redus veniturile bugetare din cauza scăderii consumului
- Majorarea TVA, un eșec al guvernului Bolojan? Victor Ponta afirmă: „Reducerea TVA-ului în 2014–2015 a adus venituri mai mari la buget. Lecția este clară și simplă!”
- Guvernul a publicat proiectul de lege pentru interzicerea cumulului de pensie și salariu în sectorul public. Pensionarii speciali rămân scutiți și beneficiază în continuare de pensii privilegiate
