Florin Ghiță a fost desemnat director interimar al Administrației Naționale „Apele Române”, după ce fostul conducător Sorin Lucaci a fost eliberat din funcție de ministrul Mediului, Diana Buzoianu, ca urmare a pierderii a peste 300 de milioane de euro din fonduri europene destinate infrastructurii critice.
Ghiță, un expert în domeniu cu experiență vastă în cadrul instituției, are mandatul de a asigura transparență și a reordona activitatea.
Un mandat pentru o reformă urgentă
„Am stabilit o nouă direcție pentru Apele Române. Vom avea un director interimar, pe o perioadă de tranziție, cu sarcina stringentă de a asigura transparență și restructurare. Este vorba despre domnul Florin Ghiță, angajat al Administraţiei Bazinale de Apă Argeş-Vedea SGA Ilfov-Bucureşti, din anul 2014 până în 2023 având funcția de şef de Serviciu. Un profesionist cu experientă directă în teren, care va putea reface legătura între ANAR, Administraţiile Bazinale de Apă (ABA-uri) și Sistemele de Gospodărire a Apelor (SGA-uri). Un expert care, din 2023, deține funcția de inginer-șef al Administrației București-Ilfov”, a declarat ministrul Buzoianu.
Ghiță, anterior responsabil la Administrația Bazinală de Apă Argeș-Vedea și SGA Ilfov-București, va forma o echipă pentru modernizarea și transparentizarea instituției.
Cu o bogată experiență profesională și contribuții prin publicații în domeniul resurselor de apă, Ghiță aduce expertiză tehnică și cunoștințe instituționale. Între 2014 și 2023 a ocupat poziții de conducere în administrațiile regionale, iar în prezent este inginer-șef al Administrației București-Ilfov.
Spre o mai bună eficiență
Diana Buzoianu a evidențiat importanța reformei: „Dorim ca povestea Apele Române să devină un model de speranță pentru o schimbare reală, în ciuda numeroaselor nereguli din ultimii ani. Trebuie să reînviem instituția, să îmbunătățim gestionarea și să aplicăm o reformă profundă, o prioritate a Ministerului Mediului pentru următoarea perioadă.”
Această decizie arată angajamentul Ministerului Mediului de a restabili credibilitatea, de a optimiza gestionarea infrastructurii și de a preveni pierderile financiare viitoare.
„Am analizat riguros finanțările europene nerealizate, inclusiv public, demonstrând pierderea a peste 300 de milioane de euro. Acești bani pierduți ar fi putut fi utilizați pentru fortificarea digurilor, construcția de baraje și poldere, infrastructură esențială pentru siguranța populației. Este inacceptabil să pierdem resurse atât de importante în contextul inundațiilor frecvente care provoacă pierderi de vieți și devastări comunitare. În mod specific, evidențiam faptul că, în planurile de management de risc inundarea Salinei Praid era considerată moderată, în ciuda inundațiilor majore, inclusiv din 2023, și a modificărilor ulterioare ale planului de risc inundare.”, a precizat ministrul Mediului.
