O echipă a Fondului Monetar Internațional, condusă de domnul Joong Shik Kang, va vizita Bucureștiul în perioada 3-12 septembrie 2025, pentru o analiză anuală a economiei românești, potrivit informațiilor transmise de surse oficiale.
Aceste analize sunt realizate periodic cu toate statele membre. Echipa FMI va discuta evoluțiile și politicile economice cu reprezentanții autorităților române. Aceasta se va întâlni cu oficiali din Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și alte agenții guvernamentale, precum și cu reprezentanți ai sectorului privat și ai organizațiilor non-guvernamentale. La finalul vizitei, se preconizează o conferință de presă.
Pentru economia românească, experții FMI estimează o creștere de 1,6% anul acesta (față de o estimare anterioară de 3,3%) și o accelerare până la 2,8% în 2026. Această evoluție se confruntă cu provocări suplimentare din cauza consolidării bugetare și a dependenței crescute a producției industriale de economia Germaniei.
Asistența tehnică oferită de FMI propune un pachet de reformă fiscală care transferă povara fiscală de pe impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile la asigurările sociale) către impozitele pe consum și, într-o măsură mai mică, pe capital. Dacă implementate integral, aceste recomandări ar putea genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.
- „Impozitul pe veniturile din muncă în România, care include impozitul pe venit și contribuțiile la asigurările sociale, este unul dintre cele mai mari din UE la veniturile mici,” menționează FMI.
- Titlul raportului FMI publicat vineri, 6 iunie 2025, este: „România – o combinație de impozite pentru a atinge sustenabilitatea și echitatea fiscală”.
A. Impozitarea muncii
Reducerea sarcinii fiscale asociate cu munca ar putea include trecerea de la o cotă unică la un sistem cu două cote marginale (15% și 25%), aplicabilă la veniturile mai mari.
Pentru a reduce povara fiscală pentru majoritatea contribuabililor, contribuția la asigurările de sănătate ar trebui redusă sau eliminată.
Dacă este posibil, o alocație mai generoasă sau un program de beneficii bazate pe locul de muncă ar putea atenua povara fiscală asupra veniturilor mici.
Contribuțiile la pensii ar trebui fie să nu mai fie deductibile, fie veniturile din pensii să fie impozitate.
B. Impozitarea veniturilor din capital și a proprietăților
Impozitul pe dividende și dobânzi ar trebui majorat pentru a crește veniturile, a reduce oportunitățile de evaziune fiscală și a îmbunătăți progresivitatea.
Recomandările pentru impozitul pe proprietate includ unificarea impozitului pe terenuri și clădiri și reducerea scutirilor, oferind în schimb scutiri pentru grupurile vulnerabile.
Profitul companiilor poate fi optimizat prin eliminarea stimulentelor fiscale pentru sponsorizări corporative și înlocuirea scutirii pentru profiturile reinvestite cu un stimulent fiscal pentru investiții eligibile.
Stimulentul fiscal pentru cercetare-dezvoltare ar trebui revizuit ca un credit fiscal rambursabil. De asemenea, pragurile de activitate pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui reduse.
C. Taxe pe consum
Pentru a crește veniturile și a permite reducerea contribuțiilor pentru asistența medicală, cotele de TVA ar trebui majorate la cota standard, eventual excepție făcând produsele de bază alimentare. Modificările ar putea fi implementate treptat pentru a atenua impactul asupra prețurilor.
De asemenea, cota standard de TVA ar trebui mărită la minimum 20% în 2025 și ulterior la 21%, apropiindu-se de media UE-27 de 22%. Accizele pentru produse ca tutun și alcool, ajustate la inflație, ar trebui mărite, iar acciza pentru vinuri standardizată.
Accizele pentru combustibilii fosili, ajustate la inflație, ar trebui crescute progresiv.
