Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a declarat că, în situații dificile, responsabilitatea nu poate fi atribuită exclusiv unei singure părți. El a precizat intenția de a clarifica utilizarea resurselor din Fondul de Rezervă Bugetară, subliniind că majoritatea deciziilor care au influențat negativ balanța bugetară au fost aprobate de către factorii decizionali, inclusiv majorări salariale, recalculări de pensii și proiecte de investiții. Boloș a menționat că, în timp ce inițial beneficiile acestor măsuri au fost aplaudate, astăzi se observă o atitudine reticentă.
Marcel Boloș despre destinația banilor din Fondul de Rezervă Bugetară
„Aceste decizii au fost votate și susținute de întreaga coaliție politică, atât în Parlament, cât și în Guvern. Fără probleme relevante, s-au aprobat majorările de cheltuieli. Atunci, fiecare și-a exprimat sprijinul pentru beneficiile măsurilor. Astăzi, predomină tăcerea. La începutul anului 2024, protestele publice au fost frecvente.”
Manifestațiile publice au reflectat o puternică nemulțumire, iar contextul electoral și competiția între promisiuni politice au amplificat tensiunile sociale. În această perioadă, fondurile din Fondul de Rezervă Bugetară au fost folosite în principal pentru acoperirea cheltuielilor neprevăzute în bugetul inițial, inclusiv cofinanțarea investițiilor publice, sprijinirea domeniilor sănătate și educație, precum și pentru cheltuieli sociale critice.
În scurt, de ce a fost necesar Fondul de Rezervă Bugetară:
– **Sănătate sub presiune.** Fondurile alocate sistemului sanitar erau aproape epuizate. Rectificarea bugetară din septembrie a necesitat o suplimentare semnificativă de peste 11 miliarde de lei pentru funcționarea spitalelor. Înainte și după rectificare, fonduri din FRB au asigurat continuitatea finanțării acestui sector vital.
– **Salarii în sectoare esențiale.** Educație, sănătate, asistență socială, apărare și ordine publică au înregistrat creșteri salariale. Legile adoptate între martie și aprilie 2024 au implementat majorări salariale. Fără FRB, plata acestora nu ar fi fost posibilă.
– **Investiții amenințate.** Proiecte finanțate din fonduri europene riscau blocarea lipsă de cofinanțare națională. Fondurile bugetare s-au epuizat. Arieratele din investiții blocau economia. Fără FRB, acest lucru ar fi generat blocaje în economia națională.
– **Restanțe acumulate.** Investiții importante acumulaseră restanțe. Statul avea datorii către constructori și furnizori de servicii, iar fondurile bugetare alocate s-au epuizat. Fără intervenția FRB, aceste datorii ar fi blocat șantierele.
– **Presiune europeană.** România se confrunta cu proceduri de deficit excesiv. Riscul de suspendare a fondurilor europene era real, fiind o sursă majoră de finanțare a investițiilor publice.
– **Negocieri în curs.** Planul fiscal pe termen mediu nu fusese stabilit, iar România avea nevoie de spațiu bugetar pentru a-și onora angajamentele.
– **Necesități suplimentare din PNRR.** Reformele PNRR impuneau costuri importante, afectând balanța bugetară.
Cum au fost alocați banii din Fondul de Rezervă?
„Printr-un mecanism transparent și legal:”
1. Ministerul Finanțelor a evaluat solicitările de alocare.
2. Guvernul a aprobat fiecare alocare prin hotărâri publicate în Monitorul Oficial.
3. Ministerele au solicitat alocații doar în cazuri urgente.
4. Solicitările au fost însoțite de documente care au confirmat urgența, legalitatea și necesitatea.
De ce nu s-a așteptat rectificarea bugetară? Modificările bugetului sunt permise abia după șase luni, ceea ce putea bloca necesitățile urgente. Unele fonduri bugetare s-au epuizat, creând urgența folosirii FRB.
Așteptarea rectificării ar fi avut consecințe grave asupra funcționării sectorului public.
Interpretarea Curții Constituționale
Curtea Constituțională a subliniat posibilitatea utilizării atât a rectificării bugetare, cât și a Fondului de Rezervă Bugetară.
Concluzii esențiale:
– Banii din FRB nu au fost utilizați în mod abuziv.
– Alocarile au fost efectuate în baza solicitărilor urgente ale ministerelor, nu la discreția factorilor politici.
– Solicitările au fost confirmate și documentate.
– FRB a fost un mecanism vital pentru funcționarea sectorului public.
– Alocarile au avut scop exclusiv public.
– În contextul european actual, FRB reprezenta un mecanism esențial pentru a respecta standardele europene.
Informațiile aduse publicului sunt relevante. Demisia nu rezolvă problemele, dar transparența este o valoare de respectat.
Marcel Boloș a publicat lista beneficiarilor, cu sumele și destinațiile, precizând că alocarea a fost transparentă în conformitate cu legile în vigoare.
Sursa foto: Alexandru Dobre Mediafax Foto
