Mark Gitenstein, fostul ambasador al Statelor Unite în România. București, 12 decembrie 2012. Sursa foto: DANIEL MIHAILESCU / AFP / Profimedia
Decizia administrației Donald Trump de a diminua efectivele militare americane staționate în România este considerată o „greșeală gravă”, afirmă diplomatul american Mark Gitenstein, citat de publicația ucraineană Kyiv Post, care a raportat inițial, pe bază de informații privilegiate, despre această hotărâre a administrației americane.
„Nu am nicio îndoială că rușii vor interpreta această măsură ca pe un semn de vulnerabilitate și echivoc din partea Statelor Unite în privința securității României. Consider că este o greșeală majoră”, a menționat Gitenstein, care a fost ambasador al SUA în România (2009 – 2012) și la Uniunea Europeană (2022 – 2025).
Pentagonul a descris această decizie ca fiind o „recalibrare a poziției militare” menită, în parte, să elibereze resurse pentru regiunea Indo-Pacific. Fostul diplomat Gitenstein a respins această interpretare și a afirmat că decizia va fi percepută ca o retragere a SUA într-un context de tensiune crescută pe flancul de est al NATO.
„Așa o vor percepe și rușii. Nu am nicio îndoială în privința acestui fapt”, a declarat el pentru Kyiv Post.
Impactul decadei asupra flancului estic
Având în vedere istoria expansionismului rus, această decizie „va provoca temeri” în rândul românilor, iar efectele nu se limitează doar la țara noastră, a afirmat diplomatul.
„Sunt convins că locuitorii din Europa Centrală și de Est, în special din Polonia sau statele baltice, se vor întreba «cine urmează?»”, a precizat el.
Decizia a fost criticată și în Congresul american, unde legislația importantă din domeniul apărării a exprimat opoziție fermă față de această măsură, afirmând că „se opun categoric deciziei de a nu menține brigada de rotație americană în România”.
Roger Wicker, președintele Comisiei pentru servicii armate din Senat, și Mike Rogers, președintele Comisiei pentru servicii armate din Camera Reprezentanților, au avertizat că această acțiune „subminează descurajarea și poate duce la escaladări ale agresiunii din partea Rusiei”.
Gitenstein a subliniat faptul că „este în deplină concordanță cu declarațiile lui Rogers și Wicker”, adăugând: „Am fost impresionat în mod special de aprecierea lor privind modul în care această decizie va fi interpretată de ruși”.
Referindu-se la lipsa consultării Congresului, fostul diplomat și-a amintit de experiența sa în Senat: „Am activat 17 ani în Senat, iar excluderea acestuia din proces reprezintă o greșeală majoră. Dacă vreți să fim implicați în decizii, trebuie să fim incluși și în procesul de adoptare a acestora”.
Semnificația retragerii
Deși brigada rotațională va fi retrasă, Statele Unite vor menține o prezență militară redusă în România, cu aproximativ 1.000 de militari americani la baza de la Deveselu, parte a sistemului de apărare al NATO.
Ministerul Apărării din România a menționat că această reducere a fost anticipată și explicată ca fiind „o consecință a noilor priorități ale administrației prezidențiale”.
Oficialii NATO au evidențiat totodată că această ajustare nu trebuie interpretată ca o diminuare a angajamentului SUA sau al alianței, reamințind că forțele americane din Europa rămân mai numeroase decât înainte de 2022.
Totalul forțelor militare americane în regiune este considerat a fi mai mare decât în perioada anterioară, afirmă reprezentanții NATO.
Cu toate acestea, Gitenstein consideră că simbolismul acestei decizii transmite un mesaj lipsit de adecvare: „Nu pot să-mi imaginez ce percepție va genera această situație”, a concluzionat el.
