Companiile de stat cu pierderi consecutive ar trebui supuse procedurii de insolvență. „Pentru a reduce pierderile sau, dacă e posibil, a le reorganiza. Un avantaj este că, în timpul insolvenței, aceste entități nu vor mai afecta deficitul bugetar (vor fi excluse din calculul deficitului conform modelului european ESA)”, a declarat Liviu Voinea, Director Executiv Adjunct la Banca Mondială, fost ministru al Finanțelor (2012-2014) și, pentru o scurtă perioadă, vicepreședinte BNR.
- În perioada în care a fost ministru al Finanțelor, Voinea a scos România din procedura de deficit excesiv și a determinat agențiile de rating să reconsidere evaluarea țării pentru investiții.
- Directorul român din Banca Mondială afirmă că „prioritatea zero” este adoptarea unei rectificări bugetare ce ține cont de o eventuală scădere a creșterii economice. La această creștere mai mică, trebuie adaptate și cheltuielile statului.
- Înainte de creșteri de taxe, este necesară îmbunătățirea colectării. „O creștere a taxelor este ineficientă în statele cu corupție ridicată.”
- Lipsa timpului este evidentă, consideră expertul. „Ne aflăm într-o fereastră de oportunitate.” Iar incertitudinea poate fi diminuată prin adoptarea unui „plan echilibrat”. Care sunt aceste măsuri?
„Veniturile din impozitul pe venit în România sunt la un nivel sub media Uniunii Europene (fiind sub 9% din PIB). FMI a propus o soluție simplă: păstrarea cotei de 10% pentru majoritatea veniturilor, dar aplicarea unei cote de 20% pentru veniturile care depășesc 10.000 lei lunar (aproximativ 2.000 euro). Aceste venituri suplimentare ar reprezenta aproximativ 1% din PIB anual”, afirmă Liviu Voinea, în prezent la sediul Băncii Mondiale din Washington.
„Necesită patru elemente. Pe termen scurt, va fi dificil”
HotNews: În 2018, România se afla sub limita deficitului Maastricht. Din 2019, însă, deficitul a crescut, atingând 9,3% din PIB anul trecut, aproape ca în pandemia de COVID. Este evidentă necesitatea unei ajustări bugetare, așa cum afirmă și guvernatorul BNR Mugur Isărescu. Care ar trebui să fie direcțiile acestei ajustări, domnule Voinea?
Liviu Voinea: Experiența mea în domeniu (2012-2014), implicând gestionarea resurselor bugetare într-o perioadă similară de criză, cu scoaterea României din procedura de deficit excesiv și obținerea ratingului de investiții, este relevantă.
Pentru o consolidare fiscală performantă, sunt necesare patru aspecte esențiale: voință politică în asumarea unor măsuri, chiar și nepopulare, competențe expertizate la nivelul conducerii statului, colaborare instituţională şi respectarea regulilor fiscale impuse de legislaţie.
Experții de la FMI și Banca Mondială (Datta-Mitra si Ebrahimi, 1997) subliniază aceleași necesități. Pe termen scurt, implementarea acestora este dificilă. Dar această strategie bugetară adecvată este necesară pentru o economie mai sănătoasă și durabilă pe termen mediu și lung.
De asemenea, modul de implementare a planului de ajustare, rapiditatea aplicării și măsurile incluse sunt factorii cruciali. Experiența mea și literatura de specialitate confirmă importanța consolidării disciplinii financiare la toate nivelurile: guvern, administrații locale și întreprinderi de stat
„Creșterea pe datorie nu este o strategie sustenabilă”
Aspectele legate de veniturile bugetare sunt la fel de importante. România are al doilea cel mai mic nivel de venituri publice din Uniunea Europeană (după Irlanda). Potentialul de creștere a veniturilor rezidă în trei elemente: optimizarea colectării fiscale, eliminarea evaziunii fiscale și reglarea taxelor pentru o mai mare eficiență și echitate.
Nu susțin ideea că putem prospera cu un deficit bugetar persistent. O strategie de dezvoltare bazată pe datorie nu este sustenabilă.
Cercetările (Reinhart, Reinhart and Rogoff, 2012) expun corelația directă între creșterea datoriilor publice și riscul de recesiune. Această creștere a datoriei publice obligă statul să aloce mai multe resurse pentru plăți, în detrimentul investițiilor utile și implică costuri mai mari de finanțare atât pentru stat, cât și pentru cetățeni și societăți.
„Importanța unei abordări pe termen lung”
-Ajustarea bugetară se bazează pe reducerea cheltuielilor şi sporirea veniturilor. Este posibilă o ajustare numai pe partea de cheltuieli, fără creștere a veniturilor?
-România necesită o ajustare fiscală de peste 6% din PIB în următorii ani (nivelul deficitului primar, adică deficitul bugetar fără cheltuielile cu serviciul datoriei, ar stabiliza datoria publică a României, conform Armendariz et all, 2024).
Există un conflict între necesitatea justificată de a aloca mai multe resurse pentru educație, sănătate, apărare, și adaptarea la schimbări climatice și nevoia de a reduce deficitul.
O ajustare responsabilă necesită o abordare echilibrată, ce combină reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor. Deficitul bugetar trebuie diminuat nu numai în acest an, ci și în anii următori, sub 3%.
Ajustările pe partea de venituri pot influența mai negativ evoluția economică decât cele pe cheltuieli (Alesina and Ardagna, 2010; Alesina, Perotti, Tavares, Obstfeld, Eichengreen, 1998). Cu toate acestea, calitatea ajustării financiare este un element decisiv, iar impactul variază considerabil între state.
