Aproape doi ani au trecut de la decizia Curții Europene de Justiție din iulie 2023, care a subliniat că deciziile de încetare a urmăririi penale în România, cauzate de prescripție în cazuri de fraudă gravă, sunt contrare dreptului european. Magistrații români nu au adoptat o practică unitară în acest sens.
Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Parchetul Curții de Apel Oradea au retras recent contestațiile formulate în două dosare, în care inculpații au fost achitați din cauza prescripției. Această decizie a procurorilor a urmat unei dezbateri a sesizării Curții Europene de Justiție la instanța supremă.
Retragerea contestațiilor de către DNA și Parchetul Curții de Apel Oradea, este un fapt rar întâlnit, potrivit unui magistrat citat, care a mai spus că unii colegi se tem de represalii.
În răspunsul său, Parchetul General a explicat că retragerea contestației a fost motivată de lipsa îndeplinirii condițiilor legale. Cu toate acestea, în alte cazuri similare, procurorii au susținut sesizarea CJUE.
O provocare pentru instanțele din România
Cele două decizii de retragere a contestațiilor, după ce la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost discutată sesizarea CJUE, evidențiază tensiunile din sistem în legătură cu problema sensibilă a prescripției, denumită uneori „amnistie mascată”.
Pe rolul Înaltei Curți erau trei dosare în care procurorii au formulat contestații. În două dintre acestea, DNA și Parchetul Curții de Apel Oradea au anunțat retragerea contestațiilor. Deciziile au fost anunțate pe 27 februarie și 13 martie.
„Sesizarea CJUE în materia penală a constituit o provocare pentru instanțele din România. Unii judecători au fost urmăriți de Inspecția Judiciară, alții au fost supuși altor represalii”, a declarat un magistrat, solicitând confidențialitatea.
„Nu este prima dată când o parte a sistemului judiciar încearcă să evite analizarea modului în care se prescriu dosarele în România. Este interesantă poziția parchetului, în special a DNA. Parchetul susține cauzele până la final, inclusiv prin contestații mai puțin convingătoare. Retragerea acestor contestații este cu siguranță un fapt rar.
De asemenea, într-o situație trecută, conducerea DNA a trimis o circulară procurorilor care le interzicea să susțină sesizările CJUE și să solicite prescripția în cazuri. Această circulară a fost făcută publică, după care DNA s-a retras, revenind mai discret în situație actuală. Este evident pentru întregul sistem judiciar cum se poziționează DNA, în special față de infracțiunile grave de corupție și fenomenul corupției în general.”, a explicat magistratul.
Detalii despre primul dosar
Cele două dosare în care DNA și Parchetul Curții de Apel Oradea au exercitat căi extraordinare de atac sunt caracteristice dosarelor închise din cauza prescripției, în contextul interpretării deciziilor Curții Constituționale.
Dosarul DNA vizează fraude cu fonduri europene în care a fost implicată o asociație sportivă din județul Brașov. Este vorba de Clubul Sportiv Montan Altitudine Râșnov, condus de un individ care a fost apoi trimis în judecată.
Individul, alături de doi oameni de afaceri, a fost acuzat că a depus documente false la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru obținerea frauduloasă a fondurilor europene.
Suma frauduloasă
Procurorii au estimat prejudiciul la 219.446 lei, suma aferentă unor proceduri de achiziție fictive și cheltuieli false. Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice s-a constituit parte civilă în proces.
Tribunalul Brașov a încetat procesul penal din cauza prescripției. Sentința a fost contestată. Curtea de Apel Brașov a admis contestația persoanei vizate, exonerându-l de la plata prejudiciului.
Mai târziu, DNA a formulat contestație în casație, care a fost admisă în principiu. Ulterior parchetul a retras contestația și dosarul s-a închis.
Al doilea dosar
Un alt dosar, aflat în fața aceluiași complet de judecători, viza o evaziune fiscală în care erau acuzați doi soți afaceriști din Bihor.
În prima instanță, soțul a fost condamnat cu suspendare, iar soția a fost achitată. Această decizie a fost contestată. Din cauza prescripției, parchetul a cerut recunoașterea deciziei CJUE. Instanța de apel a constatat prescripția.
Spre deosebire de tribunal, Curtea de Apel a obligat cei doi inculpați la plata prejudiciului.
Și în acest al doilea caz, procurorii au formulat contestație în casație, care mai târziu a fost retrasă.
Un alt dosar a rezistat
Un al treilea dosar, involvând cinci afaceriști din Satu Mare, implica o evaziune fiscală.
Tribunalul Satu Mare i-a condamnat pe patru dintre ei cu suspendare, și pe al cincilea cu pedeapsă cu executare, obligându-i și la plata prejudiciului.
Curtea de Apel Oradea a anulat condamnările, invocând prescripția. Procurorii au formulat recurs în casație, iar cazul a ajuns la același complet de judecători. În acest dosar, judecătoarele au sesizat CJUE.
Explicații de la Parchetul General și DNA
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a explicat că retragerea contestației a fost motivată de motive legale. În cazul dosarului de la Oradea, retragerea a fost motivată stringent de lipsa îndeplinirii condițiilor legale.
DNA a explicat retragerea prin „o poziționare de oportunitate”, menționând că rata de respingere în astfel de contestații este peste 99%.
Situația statistică a justiției
În ultimii ani, mii de dosare penale au fost închise din cauza prescripției. Conform unui răspuns fost prezentat, valoarea prejudiciilor în astfel de dosare este semnificativă, în jurul a 896 de milioane de lei.
Nu există date publice, precise, complete, despre numărul exact al dosarelor închise. Un portal de jurisprudență a indicat un număr de dosare închise ca urmare a invocării prescripției.
Impactul deciziilor de la CJUE
Conducerea parchetelor a confirmat, în rapoartele lor, că efectele deciziilor CCR și ICCJ încă influențează activitatea procurorilor, cu o majoritate de soluții penale de achitare care pot fi atribuite acestor soluții.
