„Frica de excese financiare – motiv pentru austeritate excesivă?! Cine câștigă, de fapt, din panica indusă populației și companiilor românești? Am suportat consecințele politice ale erorilor mele. Am făcut un pas înapoi, convins că, după un an electoral prelungit, România are nevoie de noi lideri. Decidenți energici și credibili, capabili să continue dezvoltarea țării. Aud tot mai frecvent acuzații dure și teorii alarmiste despre un presupus ”dezastru economic” lăsat de mine. Unii depun chiar plângeri penale ridicole, fără să știe că execuțiile bugetare sunt publice și oricine poate verifica simplu cheltuielile publice. Dar dacă trebuie să suport închisoarea pentru a avea, după 30 de ani, Autostrada Moldovei, o voi face fără regrete”, scrie pe Facebook fostul prim-ministru Marcel Ciolacu.
El susține că, „dincolo de aparentele probleme, a venit timpul să vorbim cu calm și seriozitate despre realități”.
„De la început, trebuie să spun clar că reforma fiscală face parte din angajamentele asumate de guvernul anterior prin PNRR. Cu un deficit de 3% din PIB, această reformă era necesară. Nu există cale de întoarcere. În calitate de prim-ministru, am negociat continuu cu reprezentanții Comisiei Europene, pentru ca măsurile fiscale să fie gradual eșalonate și să nu provoace o recesiune. Nimeni de la Comisie nu ne-a impus anumite măsuri, ele au fost la latitudinea noastră. Din acest motiv, am susținut un sistem de impozitare progresivă. Toate țările dezvoltate din UE au un sistem fiscal echitabil, care reduce polarizarea economică și socială. Să alegeți acum creșterea TVA și a taxelor pe pensii, punând toată povara pe umerii persoanelor cu venituri mici și medii (o adevărată scădere a puterii de cumpărare cu 20-25%!), doar pentru că, ideologic, refuzați o alternativă de același impact – impozitul progresiv – este o eroare majoră. Nu e o afirmație personală, ci o opinie exprimată de BNR, FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană și experții OECD”, adaugă fostul prim-ministru.
El susține că „România nu se află în colaps economic”.
„Doar unii ar vrea să creadă asta pentru a-și justifica acțiunile distructive asupra economiei și veniturilor populației. Imaginați-vă un posibil dezastru cu autostrăzi în construcție, salarii și pensii mai mari, șantiere peste tot și 180.000 de locuri de muncă noi?! Să vorbim pe cifre, nu pe sloganuri. PIB-ul României a crescut cu 46% în numai 3 ani, de la 242 miliarde euro în 2021 la 354 miliarde euro în 2024. N-am intrat în recesiune, în timp ce 10 state UE au experimentat o regresiune economică în ultimii 3 ani. Puterea de cumpărare a salariului minim și a pensiilor medii a crescut cu 31%. Salariul mediu net a depășit 1.000 de euro, iar pensia medie, 500 de euro. Investițiile publice s-au dublat: de la 59 miliarde lei în 2021 la 120 miliarde lei în 2024. În 2025 se preconizează 149 miliarde lei – o valoare record. Așa a fost posibilă demararea unor mari proiecte de infrastructură așteptate de 30 de ani: Autostrada Moldovei, Autostrada Pitești-Sibiu, Drumul Expres Craiova-Pitești, trei spitale regionale (cel de la Craiova este deja în construcție), 14 spitale noi prin PNRR, dintre care trei vor fi gata în acest an, trei centre moderne pentru arși etc. Aceste programe cuprind și proiecte pe CNI sau Anghel Saligny, care au insumat zeci de miliarde de lei, și au îmbunătățit nivelul de trai rural prin extinderea infrastructurii de apă, gaze, canalizare și a facilităților de învățământ și sănătate. Am sustinut economia prin scheme de sprijin, subvenții și garanții, reprezentând 6-8% din PIB, de trei ori mai mult decât în perioada 2020-2021. REPET: 6-8% din PIB față de 1,9% în perioada guvernelor anterioare, la cifre de deficit similare. România a egalat Polonia și depășit Ungaria, Slovacia și Grecia în clasamentul european al dezvoltării”, consideră Marcel Ciolacu.
De asemenea, el afirmă că inflația s-a redus de la 10,3% la 4,9%, după plafonarea prețurilor la energie și alimentele de bază.
„Am lăsat în Trezorerie 10,6 miliarde euro – dublu față de preluarea guvernării. Rezervele valutare ale BNR au atins un maxim istoric, ajungând la 72 miliarde euro. Totuși, anul trecut am avut cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Am alocat 65 miliarde lei din Fondul de Rezervă. Adevărul este că anul trecut nu s-a făcut nicio rectificare bugetară. La propunerea Ministrului Finanțelor, am ales să nu facem acest lucru tocmai pentru că presiunile electorale ar fi riscat o explozie a cheltuielilor publice. Astfel, banii au fost alocați direct prin Fondul de Rezervă”, susține Ciolacu.
El afirmă că nu a preluat România cu un deficit sub 3%, ci de aproape 7%.
„Este ușor să acuzi PSD, dar acesta a avut premier doar un an și zece luni din ultimii cinci ani și jumătate. Am preluat guvernarea după ce deficitul a crescut, datorită cheltuielilor nesăbuite, achizițiilor de armament, gestionării defectuoase a crizei sanitare, a achizițiilor de vaccinuri etc. Adăugați la acestea liberalizarea haotică din energie și războiul din Ucraina, care au generat o creștere a dobânzilor, și veți obține tabloul complet. Astăzi plătim dobânzi la împrumuturile semnificative de atunci, care au crescut datoria publică de la 34 la 49% în doar doi ani”, explică fostul premier.
„Austeritatea excesivă nu reduce deficitul – îl agravează. Scade consumul, se reduc investițiile, economia se contractă. Și atunci avem o problemă structurală gravă. Austeritatea excesivă nu aduce beneficii, doar transformă o problemă bugetară (rezolvabilă) într-o criză economică. Vrem acest lucru? O economie frânată, o populație îngrijorată, investiții blocate? Aceste evenimente ar avea un preț mult mai mare. Sunt de acord că trebuie să reducem deficitul. De aceea avem un plan de ajustare fiscală agreat cu Comisia Europeană pe șapte ani. Nu trebuie însă să procedăm impulsiv, ci doar să eradicăm risipa, fără a afecta grav economia. În cele din urmă, populația și economia contează. Românii nu sunt doar cifre, iar puterea lor de cumpărare trebuie protejată. Scopul principal al politicilor publice trebuie să fie îmbunătățirea bunăstării populației. PS: Vă întrebați de ce au dispărut brusc măsurile de impozitare a câștigurilor de pe piața de valori și din criptomonedă sau în ceea ce privește profiturile excesive ale multinaționalelor? Sau de ce trebuie vândute companiile de stat profitabile?”, conchide Ciolacu.
