Dezamăgire și frustrare
„Îi spunem „gigantul calmar”, pentru că influența sa este peste tot – numai cei de sus câștigă. Democrația a fost doar o formă, suntem încă sub o formă de autoritarism, în absolut tot ceea ce contează”, a afirmat un taximetrist născut înainte de Revoluția din 1989.
Această percepție este larg răspândită. Cetățenii se arată frustrați de politicienii care, în opinia lor, au trădat valorile naționale.
Resentimentele se îndreaptă în special către oficialii legați de vechile formațiuni politice, care favorizează adesea relațiile de rudenie sau prietenie în numirea în funcții publice sau în atribuirea de posturi profitabile, se observă din surse independente.
Doi candidați „neconvenționali”
Alegerile de duminică reflectă perfect criza de încredere din politica românească: pentru prima dată din 1989, niciunul dintre candidații finali nu provine din partidele tradiționale. Ambii se prezintă drept contrarii sistemului și promit o luptă contra corupției. Asemănările se opresc aici.
Lupta este acerbă, campania a generat o divizare a electoratului. În prezent, favorit este George Simion, un activist naționalist de extremă dreapta, recunoscut pentru stilul său populist și pentru promovarea ideii de reunificare cu Republica Moldova.
Inspirat de strategia unui lider internațional contemporan, poartă chiar un accesoriu similar celui promovat de acesta. A promis pedepsirea corupților și a criticat presa.
Rivalul său, Nicușor Dan, primar al Bucureștiului – un candidat independent și moderat. Capitala, situată la o distanță considerabilă de Alba Iulia, este văzută ca un bastion al votului pro-european și rațional.
Situația din România reflectă, într-o oarecare măsură, o perspectivă globală asupra luptei dintre populism și moderație, întâlnită și în alte țări occidentale.
Schimbare, chiar și cu riscul instabilității
Mulți alegători doresc o schimbare radicală, chiar dacă aceasta implică instabilitate. „Simion este singurul care poate distruge sistemul corupt”, declară un cetățean, cu rezerve referitoare la eventualele consecințe ale conducerii unui „fost activist”.
Acesta din urmă a preferat să nu își dezvăluie identitatea, temându-se de presiunile sociale.
Această reticență în a exprima deschis opinii nu este un fenomen izolat. Moștenirea regimului trecut persistă. Chiar dacă structurile represive din trecut nu mai există, unii se tem că exprimarera unor opinii politice poate avea consecințe negative.
La Zlatna, la câțiva kilometri de Alba Iulia, peisajul tradițional contrastează cu tensiunile electorale. În primul tur, 55% dintre alegători l-au votat pe Simion.
Motivele votării pentru Simion
O persoană declară că votează cu Simion pentru că îl susține pe un anumit lider influent din partea acestuia. O altă persoană are o altă opinie, considerându-l pe Simion extremist și manipulat de acesta.
„(…)”, un cetățean, a simțit frica de represalii: „Oamenii sunt amenințați că vor fi concediați dacă nu votează cu Dan”. Lipsa de siguranță și autocenzura fac aproape imposibil de anticipat rezultatul final.
Sondajele arată o revenire a lui Dan, dar precizia lor este discutabilă – în primul tur, Simion a obținut mai multe voturi decât preconizaseră analiștii.
Susținere pentru Nicușor Dan
În Alba Iulia, un miting în favoarea lui Dan a adunat circa 300 de oameni, majoritatea tineri, îmbrăcați în simboluri europene. „Nicușor, Nicușor – nu va fi ușor, dar va câștiga!”, au scandat aceștia. „România, Europa e casa ta!”
Un coordonator al campaniei lui Dan susține că extremismul a primit toleranță excesivă din partea autorităților. O altă persoană se teme că un succes al lui Simion ar conduce la o izolare de Uniunea Europeană și la o apropiare periculoasă de Rusia.
O persoană declară dorința de a nu experimenta restricțiile din trecut: „Vreau să fiu liberă să aleg”.
Pe măsură ce manifestația se încheie, un băiețel cu un steag al UE fredonează „Oda bucuriei”, un simbol al valorilor europene.
Un istoric avertizează asupra unor eventuale crize politice și economice în urma unei eventuale victorii a unui candidat. România se confruntă deja cu un deficit bugetar semnificativ.
Indiferent de rezultat, reconstrucția încrederii în democrația românească va fi o provocare crucială.
