OMV Petrom planifică exploatarea unor cantități importante de gaze naturale din Marea Neagră în România, anticipând o creștere a consumatorilor conectați la rețeaua de gaze și a capacității de producere a energiei electrice din această sursă. De asemenea, OMV Petrom intenționează să producă hidrogen cu emisii reduse la rafinăria Brazi. În regiune, gazele din zăcământul Neptun Deep vor substitui sursele rusești în state precum Ungaria, Austria, Republica Moldova, Bulgaria și Slovacia. Statele membre ale Uniunii Europene și altor țări se vor bucura de venituri substanțiale în urma proiectului, se estimează 20 de miliarde de euro.
Proiectul de extragere a gazelor naturale din adâncurile Mării Negre, Neptun Deep, este pe programul stabilit, forajul urmând să debuteze în acest an, iar primele livrări fiind anticipate pentru anul 2027.
Proiectul este deținut în părți egale de OMV Petrom și Romgaz.
În luna ianuarie, conform surselor agenției Reuters, OMV Petrom a confirmat semnarea primului contract de comercializare a gazelor din acest zăcământ cu compania germană Uniper.
„Având în vedere amploarea proiectului, este standard pentru producători să asigure prealabil vânzarea unei părți din volumul de gaze ce urmează să fie produs”, au declarat reprezentanții OMV Petrom, fără a preciza detalii comerciale.
„Compania respectă toate reglementările legale din România”, au adăugat aceștia, referindu-se la dreptul de preempțiune al statului român stabilit de legislația offshore.
O parte din gazele din Neptun Deep vor fi consumate în România
Compania estimează o creștere a consumului de gaze în România, ceea ce va duce la utilizarea unei părți a gazelor extrase local.
„Analizând necesarul și consumul de gaze din România în anii viitori, pot identifica trei factori principali ce vor determina creșterea consumului, prognoza noastră indicând o majorare până în 2030.
Primul este creșterea numărului de consumatori racordați la rețea. Acest fenomen este deja observabil în prezent”, a declarat Franck Neel, director pentru gaze și energie al OMV Petrom, în cadrul prezentării rezultatelor financiare ale companiei.
Al doilea factor îl constituie tranziția centralelor electrice de la cărbune la gaze naturale.
„Știm că există proiecte în acest sens în România și am observat anul trecut necesitatea centralelor pe gaz pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic în lipsa vântului și a soarelui. Această tendință va continua în anii următori. România este un importator net de energie electrică, ceea ce prezintă oportunități de producere a energiei electrice bazate pe gaz la nivel național.”
Al treilea factor ține de perspectivele pe termen lung, în special după intrarea în producție a zăcământului Neptun Deep. Aceasta va permite producerea de hidrogen cu emisii reduse de carbon la un preț competitiv, având acces atât la gaz, cât și la soluții de captare a carbonului. Ne dorim dezvoltarea acestui sector și în România. În acest context se deschide un potențial considerabil pentru producția de hidrogen cu emisii scăzute, ceea ce va conduce la o creștere a cererii de gaze după anul 2030.”
Gazele din Marea Neagră românească vor înlocui importurile rusești în regiune
În regiune, există doi factori semnificativi ce vor influența cererea de gaze în următorii ani.
„Primul este creșterea cererii de gaze în anumite țări, inclusiv Bulgaria, unde se urmărește trecerea de la cărbune la gaz. Această creștere a fost observată deja anul trecut.
- În Ungaria, a fost anunțată construirea unei noi centrale electrice pe gaz. Creșterea cererii de energie electrică și capacitățile limitate ale energiilor regenerabile au determinat prognoza de creștere a consumului de gaze.
- Pe lângă creșterea cererii de gaze, un alt factor important îl constituie înlocuirea gazelor rusești. Există dificultăți cu aprovizionarea din momentul respectiv, impactând Moldova, Slovacia, Austria şi alte țări. O parte din gazele transportate anterior prin Ucraina, vor fi substituite.
Statul român va beneficia de venituri substanțiale: 20 de miliarde de euro
Alina Popa, directorul financiar al companiei, a precizat finanțarea proiectului Neptun Deep din resursele proprii ale companiei.
„Situația financiară a companiei ne permite implementarea acestui proiect. La finalul anului, deținem lichidități considerabile, de peste 8 miliarde de lei, ceea ce ne permite continuarea acestui demers”, a menționat Popa.
Proiectul aduce beneficii substanțiale pentru statul român, cu o estimare a impactului economic de 20 de miliarde de euro.
„Estimarea celor 20 de miliarde de euro se bazează pe un studiu economic ce evaluează impactul fiscal direct, indirect și induse asupra zonei afectate de proiect.
Forajele pentru gazele din Neptun Deep vor începe în acest an, conform Economedia, platforma de foraj Transocean Barents, sosită în Constanța în noiembrie 2024, fiind pregătită pentru a începe operațiunile de foraj în zona gazeiferă Neptun Deep timp de cel puțin 540 de zile.
Zăcământul Neptun Deep deține rezerve estimate de 100 de miliarde de metri cubi de gaze. În prezent, România produce aproximativ 9-10 miliarde de metri cubi de gaze pe an.
