Anul acesta, cancelarul german Friedrich Merz și-a asumat angajamentul de a construi în Germania, a cărei forță militară a fost neglijată ani de zile, cea mai puternică armată din Europa. Pentru a realiza această obiectivare, guvernul se concentrează inițial pe creșterea numărului de militari prin recrutare voluntară, conform informațiilor transmise de CNN.
Coalitia de guvernare din Germania a aprobat săptămâna trecută un nou mecanism pentru consolidarea capacităților armatei germane, inclusiv opțiunea de a impune serviciul militar obligatoriu. Măsurile sunt adoptate în contextul percepției unor amenințări din partea Rusiei și a unei schimbări majore în politica externă a SUA, subliniază sursa citată.
Astfel, prin aceste reforme, Germania intenționează să își crească efectivul de la 180.000 la 260.000 de militari – plus încă 200.000 de rezerviști. Obiectivul pentru atingerea acestei ținte este stabilit pentru anul 2035.
Oferte pentru voluntari
Inițial, eforturile se vor concentra pe recrutare voluntară, cu stimulente financiare sporite, inclusiv un salariu lunar de start de 2.600 de euro. Acest salariu este cu 450 de euro mai mare față de remunerarea actuală.
Dacă noile cote de recrutare nu vor fi atinse, guvernul va putea recurge la recrutare obligatorie acolo unde este necesar.
Începând cu 1 ianuarie 2026, toți tinerii de 18 ani vor primi un chestionar pentru exprimarea interesului de a servi în armată. Pentru băieți, completarea acestui document va fi obligatorie. Din 2027, adulții de 18 ani vor trebui să efectueze și controale medicale obligatorii.
Aceste măsuri sunt luate în contextul în care administrația Trump avertizează că Europa trebuie să-și asume responsabilitatea pentru propria siguranță, în timp ce conflictul ruso-ucrainian continuă, iar experți regionali avertizează asupra riscului ca Moscova să invadeze un stat membru NATO, afirmă CNN.
Germania are potențialul de a juca un rol esențial în apărarea convențională a Europei, având poziția sa centrală geographic, afirmă Minna Ålander, cercetătoare asociată în cadrul Programului pentru Europa al think tank-ului Chatham House din Londra.
„Dacă planurile de a atinge noile obiective de personal vor fi implementate cu succes, va reprezenta un avantaj major pentru Europa, însă cel mai probabil acest proces se va derula până în anii 2030”, explică ea.
Rămâne de urmărit dacă acest ritm va fi suficient de rapid, mai menționează sursa citată.
„Recrutare prin selecție aleatorie”
Șeful armatei germane, generalul Carsten Breuer, a declarat în iunie, pentru BBC, că NATO trebuie să se pregătească pentru un eventual atac rus în următorii patru ani, posibil chiar începând cu 2029, îndemnând statele membre să fie alertate.
Înainte de adoptarea noii legi, coaliția – formată din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), cu orientare conservatoare, și Uniunea Social-Democrată (SPD), de centru-stânga – a discutat, timp de săptămâni, despre forma serviciului militar ce trebuie introdusă.
Una dintre idei a fost „recrutarea prin tragere la sorți”, care ar implică o selecție aleatorie a tinerilor pentru examinări medicale, urmată de o tragere la sorți pentru convocare în serviciu.
Propunerea a fost respinsă de ministrul apărării Boris Pistorius, care a afirmat că recrutarea trebuie să se bazeze mai mult pe stimulente financiare precum salarii mai mari și beneficii suplimentare.
Anterior, Germania avea serviciu militar obligatoriu pentru bărbați cu vârste între 18 și 23 de ani, însă acesta a fost suspendat în 2011, alegându-se o armată complet voluntară.
Acordul trebuie să fie aprobat de Parlamentul german, iar votul oficial se va realiza până la sfârșitul anului. Dacă se va realiza aprobare, măsura intră în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Ministrul apărării, membru al SPD, l-a felicitat pe acesta, menționând că nu există motive de îngrijorare.
„Nu trebuie să ne temem, nici să fim îngrijorați”, afirmă el după anunțarea deciziei.
„Experiența arată că, cu cât armata noastră este mai capabilă de descurajare și apărare, prin echipamente, antrenament și personal, cu atât riscul implicării într-un conflict va fi mai scăzut”, adaugă el.
Germania creează un precedent?
Pistorius a sugerat că noul sistem militar al Berlinului ar putea servi drept model pentru alți aliați europeni.
„Toți urmăresc ce facem”, a spus el.
„Am dialog apropiat cu (prim-ministrul francez) Sebastian Lecornu și cu succesorul său și, desigur, cu Regatul Unit și alte țări… Noul nostru model de recrutare este foarte modern. Poate fi un exemplu pentru alte națiuni? Nu pot afirma cu certitudine, dar există posibilitatea”, a adăugat Pistorius.
Opinia germanilor despre serviciul militar obligatoriu
Reformele sunt în continuare controversial. Mulți, în special în stânga politică din Germania, sunt împotriva reimplementării oricărei forme de recrutare obligatorie.
Un sondaj Forsa, publicat de ziarul Die Welt în octombrie, înainte de anunțarea reformelor, indică faptul că 80% dintre alegătorii din partidul de stânga Die Linke sunt împotriva acestei idei.
Însă, cercetătoarea Ålander consideră că atingerea cotelor dorite fără recrutare obligatorie nu este imposibilă, având în vedere dimensiunea populației țării.
„Dacă guvernul și forțele armate reușesc să schimbe percepția publică privind armata și să motiveze tinerii să vadă serviciul militar ca pe o opțiune normală, obiectivul poate fi atins exclusiv prin recrutare voluntară”, afirmă ea pentru CNN.
Reticența tinerilor din Germania față de recrutarea obligatorie este clar vizibilă.
Un tânăr a exprimat rezerve față de această idee.
„Desigur, este important să ne putem apăra. Dar suntem membri NATO… Îmi iubesc țara. Nu aș dori să merg la război pentru Germania în această etapă… Am o viață diferită în gând”, a spus el, în vârstă de 17 ani, pentru CNN.
Ani de neglijență
Forțele armate din Germania, cunoscute sub denumirea de Bundeswehr, au fost subfinanțate constant din timpul Războiului Rece încoace.
Timp de treizeci de ani după căderea Zidului Berlinului, cheltuielile militare au rămas sub 2% din PIB – sub nivelul țintit de NATO – din cauza percepției scăzute despre amenințări, a unui tabu legat de puterea militară și a unei mentalități profund pacifiste, influențată de perioada nazistă.
Apoi, în 2022, Rusia a invadat Ucraina, și această situație a determinat o schimbare semnificativă în abordarea țării.
Fostul cancelar Olaf Scholz a denumit această perioadă ca fiind o „Zeitenwende”, sau „epocă de tranziție”, ce a condus la crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea Bundeswehrului.
