Mulți dintre noi credem că, după ce am fost imunizați în copilărie, nu mai este necesar să ne gândim la vaccinare în viața de adult. Totuși, sistemul imunitar nu are această funcție, iar protecția oferită de anumite imunizări din copilărie scade în timp. În plus, pe parcursul întregii vieți, fiecare persoană poate fi expusă riscului de a contacta boli prevenibile prin imunizare, din cauza vârstei, profesiei, stilului de viață, călătoriilor sau anumitor probleme de sănătate.
Vaccinarea și măsurile de sănătate publică vizează protejarea indivizilor pe tot parcursul vieții, prin prevenirea răspândirii bolilor infecțioase. Eficiența imunizării este evidențiată cel mai bine prin rezultatele studiilor și statisticilor. Este dovedit că, odată cu introducerea și utilizarea pe scară largă a vaccinurilor, numărul de cazuri de boli prevăzute de acestea a scăzut semnificativ.
Vaccinarea reprezintă una dintre cele mai importante măsuri de sănătate publică. Prin aceasta, reușim nu doar să protejăm sănătatea individuală, ci și să menținem comunități întregi sănătoase și ferite de boli infecțioase.
Prin Programul Național de Imunizare, populația este protejată împotriva bolilor infecțioase grave, ale căror combatere este o prioritate pentru sănătatea publică. Printre acestea se numără: poliomielita, difteria, tetanosul, tusea convulsivă, rujeola, rubeola, oreionul, hepatita B, infecțiile cu bacteria Haemophilus influenzae tip b, tuberculoza, infecțiile cu Streptococcus pneumoniae, infecția cu virusul HPV și gripă.
În România, momentan, nu exista un program național de imunizare specific pentru adulți. Cu toate acestea, există recomandări clare pentru anumite vaccinuri ce pot fi administrate la vârsta adultă, în funcție de riscuri, afecțiuni asociate sau expunere la anumite agenți infecțioși.
Vaccinul antigripal
Gripa sezonieră poate duce la complicații grave, chiar și în cazul persoanelor aparent sănătoase. Astfel, imunizarea anuală este cea mai eficientă metodă de prevenție, deoarece tulpinile virusului gripal circulante diferă de la un sezon la altul, iar protecția oferită începe să scadă după aproximativ 3-4 luni de la administrare. vaccinul antigripal trebuie administrat anual înainte de debutul sezonului gripal, preferabil în lunile octombrie-noiembrie în țara noastră. Totuși, imunizarea se poate realiza și pe parcursul sezonului, pentru a asigura o protecție continuă, între septembrie și februarie.
Recomandat pentru toți adulții, dar cu prioritate pentru persoanele peste 65 de ani, femeile însărcinate și cei cu afecțiuni cronice.
Vaccinurile antigripale pot fi produse în trei variante: virus inactiv, recombinat sau cu virus atenuat, și, indiferent de tehnologia de fabricație, conțin antigene care stimulează răspunsul imun. Vaccinurile inactivate și cele recombinante se administrează intramuscular sau subcutanat.
Pentru persoanele în vârstă, sunt recomandate vaccinurile gripale cu virus inactivat. Din cauza imunosenescenței, odată cu înaintarea în vârstă, răspunsul imun la doza standard este mai redus, motiv pentru care se recomandă utilizarea vaccinurilor cu doză ridicată de antigen (high-dose) pentru o protecție mai eficientă.
Vaccinul diftero-tetanic (dT) sau diftero-tetanos-pertussis acelular (dTpa)
Acest vaccin oferă protecție împotriva a trei boli grave: difteria, tetanosul și tusea convulsivă. Difteria este o infecție extrem de contagioasă, răspândită prin tuse, strănut sau contact cu obiecte contaminate. Tetanosul este o toxiinfectie severă, cauzată de o bacterie prezentă în mediu (sol, praf), care provoacă contracturi musculare generale și poate duce la deces. În ultimii ani, cazurile de tuse convulsivă au crescut, mai ales în rândul adulților cu patologii pulmonare cronice, din cauza pierderii imunității vaccinale din copilărie.
Persoanele cu risc crescut includ adulții cu diabet zaharat și vârstnicii. Femeile însărcinate trebuie revaccinate în ultimele săptămâni de sarcină (între săptămânile 27-32) pentru protecția tetanosului matern și a nou-născutului, indiferent de istoricul vaccinal anterior. Astfel, se previne tusea convulsivă, tetanosul și difteria neonatală.
În prezent, există vaccinuri tetravalente, pentavalente și hexavalente cu dTpa. În România, se utilizează un preparat pentru adulți cu un conținut de 5 ori mai redus de antitoxină difterică comparativ cu varianta pediatrică. Pentru menținerea unei protecții eficiente împotriva tetanosului și difteriei, se recomandă doze de rapel la fiecare 10 ani, pe durata vieții.
Imunizarea împotriva infecției cu virusul papilomavirusului uman (HPV)
Vaccinul anti-HPV previne infecțiile persistente cu tipuri de HPV care pot conduce la cancer. Astfel, imunizarea protejează femeile împotriva cancerului de col uterin și a altor forme de cancer anogenital, precum și pe cei de sex masculin împotriva anumitor tipuri de carcinom orofaringian. Chiar dacă există o infecție deja, vaccinarea rămâne eficientă, iar vârsta maximă recomandată este de 45 de ani.
Se cunosc peste 200 de tipuri de HPV, dintre care cele cu risc înalt, precum tipurile 16 și 18, sunt implicate în 70% dintre cancerele de col uterin și leziunile precancer. Cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent diagnosticat cancer la femei, după cele de sân și colorectal.
Conform reglementărilor actuale din țară, femeile cu vârsta între 19 și 45 de ani pot beneficia de vaccinarea anti-HPV în sistem compensat 50%, cu eliberare pe rețetă de la medici din toate specialitățile, în contract cu casele de asigurări de sănătate.
Schema de vaccinare anti-HPV 9-valent implică 3 doze, administrate la 0, 2 și 6 luni, și nu există încă o recomandare pentru doza de rapel.
Vaccinurile împotriva hepatitei virale A și B
Aceste imunizări sunt recomandate pentru persoanele care nu au fost încă vaccinate sau a căror concentrație de anticorpi anti-HBs nu atinge pragul de 10 mIU/ml, în special pentru pacienții cu afecțiuni hepatice cronice. Schema pentru hepatita B presupune 3 doze, administrate la 0, 1 și 6 luni. Există vaccin combinat pentru ambele tipuri de hepatite, cu aceeași schemă de administrare.
Vaccinul pneumococic
Pentru persoanele în vârstă, infecția cauzată de pneumococi reprezintă o cauză majoră de îmbolnăviri și mortalitate. După 65 de ani, riscul crește semnificativ, în special în cazul celor cu afecțiuni pulmonare precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Vaccinul pneumococic este multivalent, oferind protecție împotriva mai multor serotipuri. Vaccinul conjugat cu 13 serotipuri este recomandat adulților tineri și vârstnicilor, în timp ce vaccinul polisaccharidic cu 23 de serotipuri se indică pentru persoanele cu vârsta peste 65 de ani și cele cu patologii cronice. De asemenea, vaccinul conjugat cu 20 de serotipuri este destinat adulților peste 18 ani, administrat într-o singură doză.
Vaccinul împotriva virusului herpes zoster
Recomandarea pentru imunizare este pentru toți cei peste 65 de ani, din cauza riscului crescut de reactivare a virusului varicelo-zosterian odată cu înaintarea în vârstă. Vaccinul reduce șansele de a dezvolta zona zoster și complicațiile acesteia, precum nevralgia postherpetică.
Vaccinul recombinat se administrează indiferent dacă există antecedente de herpes zoster, fiind recomandată schema de 2 doze (a doua doză la 2-6 luni de la prima).
Vaccinul meningococic
Infecția meningococică este o afecțiune gravă, transmisă aerogen sau prin contact cu obiecte contaminate. Evoluția poate fi severă, cu sechele neurologice în până la 20% dintre cazuri, iar în lipsa tratamentului poate duce la deces în până la 50% dintre situații.
Există un vaccin conjugat care asigură imunitate împotriva serotipurilor A, C, W135 și Y, administrat o singură dată la adulți. Pentru protecția împotriva serogrupului B, se recomandă două doze, la interval de cel puțin o lună.
Contraindicații ale vaccinării
Vaccinarea are și anumite limite, fiind contraindicate în cazul unor persoane. Nu se administrează celor care au prezentat reacție alergică severă la o doză anterioară sau alergii la componentele specifice ale vaccinului, precum ovalbumina, proteinele de pui sau neomicina. De asemenea, nu trebuie vaccinate persoanele cu imunodeficiențe congenitale sau dobândite. În plus, vaccinarea trebuie amânată temporar în cazul unei infecții acute sau a unei afecțiuni cu febră înaltă.
Persoanele cu antecedente alergice sau suspiciuni de reacții alergice trebuie evaluate de un medic specialist, iar administrarea vaccinurilor în continuare trebuie făcută în centre specializate pentru a putea interveni prompt în cazul unei reacții adverse de tip anafilaxie.
Recomandările pentru schema de imunizare la adulți pot fi actualizate în funcție de apariția unor noi vaccinuri sau schimbări în ghidurile internaționale, necesitând reevaluări periodice de către personalul medical specializat.
Pentru recomandări adaptate cazurilor individuale, pacienții pot programa un consult la medicul de medicină internă la numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.
Bibliografie
Azoicăi D., Ghid de vaccinare în cabinetul medicului de familie, Ed. Amaltea, ediția a II-a, 2023.
Aramă V., Imunizarea adulților și a vârstnicilor, Viața Medicală, Editura Medichub Media, București, 2023.
Azoicăi D., Rădulescu A., Pițigoi D., Popovici F., Recomandări pentru imunizarea pacienților cu imunodeficiențe de diverse cauze, Editura „Gr. T. Popa”, 2020.
Centers for Disease Control and Prevention. Recomandări pentru vaccinarea adulților, 2023.
Dr. Ana Roxana Gănceanu-Rusu, specialist în medicină internă, Arcadia
