În competiția acerbă pentru dominația în domeniul inteligenței artificiale, marile companii tehnologice se confruntă cu o luptă pentru talente. Un exemplu este Google, care, prin divizia sa de cercetare AI, DeepMind, aplică o tactică controversată: plătește unor specialiști să nu lucreze.
Potrivit unor surse, unii cercetători și ingineri din Regatul Unit, implicați în dezvoltarea inteligenței artificiale, sunt împiedicați de Google să își continue activitatea la companii rivale prin clauze de neconcurență, care pot dura chiar și un an. În această perioadă, aceștia primesc o remunerație, însă sunt privați de posibilitatea de a evolua profesional în domeniu.
Aceste practici, ironizat drept „lanțuri de aur”, apar ca o reacție la contextul extrem de competitiv: specialiștii în AI sunt foarte căutați, iar companii ca Microsoft și OpenAI sunt întotdeauna în căutare de experți de top.
Practic, Google preferă să recompenseze inactivitatea angajaților, decât riscul ca aceștia să contribuie la dezvoltarea tehnologică a concurenților. Aspectele etice și legale ale acestei situații sunt puse sub semnul întrebării, mai ales într-un context unde rapiditatea inovării este crucială, iar stagnarea ar putea compromite dezvoltarea cercetării AI.
Protestul tăcut al specialiștilor: „Dorim să muncim, nu să fim blocați”
Un oficial Microsoft, responsabil de cercetarea în inteligența artificială, a comentat public modul în care angajați ai DeepMind îl contactează disperați pentru a găsi modalități de a depăși aceste clauze restrictive sau chiar pentru a primi oferte de muncă. Acesta a declarat: „Vă rog să nu mă contactați; mai degrabă, contactați-vă reciproc. Liderii dvs. sunt responsabili pentru această situație”. Oficialul a acuzat Google de „abuz de putere” și a subliniat pericolele unei puteri excesive a unor corporații americane, mai ales în Europa, unde protecția muncii ar trebui să primeze.
Un alt aspect semnificativ a diferența legislativă transatlantică. În timp ce în Statele Unite, reglementările au limitat acordurile de neconcurență, aceste măsuri nu se aplică în Marea Britanie, unde se află DeepMind. Astfel, Google profitează de această diferență pentru a-și impune voința asupra angajaților europeni.
Persoanele afectate suferă nu doar prin pierderea oportunităților de evoluție profesională, dar și prin riscul de a pierde contactul cu inovațiile actuale, riscând să se îndepărteze de cercurile relevante specifice domeniului sau obținerea accesului la instrumente și date de ultimă generație.
Un viitor incert: AI-ul înainte de etică?
În prezent, Google nu a oferit o declarație oficială cu privire la această problemă. Este clar că competiția în domeniul AI a devenit extrem de intensă, marile companii tehnologice folosind diverse metode pentru a-și menține avantajul competitiv.
Clauzele de neconcurență nu sunt neobișnuite în mediul corporatist, dar în contextul inovării și potențialului mare al inteligenței artificiale, acestea devin extrem de controversate. Etica devine o prioritate, mai ales când sunt puse la îndoială drepturile cercetătorilor, care contribuie la viitorul tehnologic al omenirii.
În această atmosferă tensionată, voce angajaților își poate afirma tot mai tare revendicările, cerând reglementări clare pentru prevenirea abuzurilor și asigurarea unei concurențe echitabile. Totodată, problema se mută în zona publică, societatea înțelegând rolul crucial al oamenilor în dezvoltarea AI .
Întrebarea fundamentală rămâne: dacă inteligența artificială promite un viitor mai eficient şi mai bun, nu ar trebui să respecte și aceleași principii etice ca şi oamenii care o dezvoltă? Atunci când inovarea este blocată prin acorduri, viitorul devine din ce în ce mai dificil de anticipat.
