Am vizitat mănăstiri din Ghighiu, lângă Ploiești, Hadâmbu (Iași) și Nechit (Neamț). M-am întrebat de ce există grădini zoologice în aceste locașuri sfinte. Călugării au explicat că reprezintă o formă de milă și protecție pentru animale.
Mănăstirea Ghighiu din Prahova găzduiește icoana Maicii Domnului Siriaca, datată 1958, în biserica principală.
În spatele bisericii trăiesc păuni, fazani, găini de mătase și cocoși de munte. O atracție deosebită o reprezintă veverițele, ale căror vieți se desfășoară într-un copac golit „ca un fluier”. Din când în când, sunt surprinse cu privirea lor blândă, aidoma Maicii Domnului.
Măicuța din biserica veche mi-a spus să privesc în jur. Am văzut un loc cu animale fericite. Animale care vor trăi până la bătrânețe.
Tot în Prahova, icoana de la Mănăstirea Pissiota pare să-l urmărească pe credincios peste tot în lăcașul de rugăciune. Ochii Maicii Domnului parcă îl însoțesc cu privirea oriunde s-ar afla.
Împrejurul mănăstirilor, sunt cuști din panouri, adăpostind aceeași varietate de animale. Doar veverițele nu sunt prezente în toate locațiile.
Preotul mănăstirii m-a binecuvântat și a spus că „păsările sunt daruri. O rudă de-a unei călugărițe le-a adus dar și noi am decis că este bine să se bucure copiii, ascultând glasul divin și având vise frumoase cu tărâmuri paradisiace”.
Alpaca din mănăstirea Hadâmbu
La Hadâmbu, din Iași, întâlnim un peisaj distinct. Aici, sunt inclusiv ferme de animale, asemănătoare ogradelor tradiționale rurale. Aceste spații oferă copiilor posibilitatea de a învăța despre animale și de a le observa mai îndeaproape.
La Hadâmbu, fauna este mai variată. Păunii, găinile de mătase și lebede sunt acompaniate de cerbi, căprioare, lami, alpacas, mufloni și iepuri-berghei.
Un călugăr mi-a vorbit despre daruri și despre momentele plăcute în timpul slujbelor. Îmi spunea deschis: „Diavolul te ispitește întrebându-te despre iepuri-berghei și alpacas. Suntem aici pentru rugăciune, nu pentru erezii și animale exotice. Iepurii au ales să rămână la mănăstire voluntar.”
Animalele rătăcite
La Mănăstirea Nechit, din Neamț, Zenovie, un călugăr cu experiență, m-a întrebat: „Ești om cuminte?”. Ce înseamnă „om cuminte”, părinte? „Om cuminte este cel care își folosește timpul dat de Dumnezeu cu înțelepciune. Îți iubești familia, îți respecți aproapele, știi o meserie și o exersezi cum trebuie.”
L-am întrebat despre animalele din mănăstire și mi-a răspuns printr-o întrebare: „Ce ai face cu o oaie rătăcită?”. Am răspuns că aș lăsa-o să se rătăcească. „Dumneavoastră, de la București, nu ne înțelegeți. Aici primim animale rătăcite și le oferim un adăpost. Le integrăm în turma existentă. La voi, la București, s-ar realiza un spațiu special pentru oile rătăcite, dar ele trebuie să revină la turma lor”.
Părintele Zenovie de la Mănăstirea Nechit. FOTO: HotNews/Eugen Istodor
„Omul se luptă cu binele. Binele îi deranjează și îl scoate din turma sa. Oile rătăcite trebuie readuse la turma lor, nu separate”.
Părintele Zenovie mi-a oferit dulciuri și m-a invitat să mănânc cireșe. M-a rugat să iau loc la masă cu călugării. Era ora prânzului. „Nu suntem oi, rătăcind”.
Mănăstirea Nechit Foto: HotNews/Eugen Istodor
„Zoologizarea” mănăstirilor
Îmi continuam curiozitatea: De ce mănăstirile au început să aibă grădini zoologice?
Consultând un antropolog, am aflat că se poate vorbi despre o „zoologizare” a mănăstirilor. Un proces care combină spiritualitate cu experiență lumească.
Arca lui Noe
Ce pare atât de complex? Creștinismul pune accentul pe om, dar Dumnezeu a creat o lume cu alte ființe, inclusiv animale. Animalele au un loc important în această lume, chiar justificând existența Arcei lui Noe.
Aceste minigrădini zoologice pot îmbina credința cu experiența directă, tangibilă și pot introduce publicul într-un mod accesibil în diversitatea lumii vii și în poveștile biblice.
Totuși, această modificare a lăcașurilor sacre poate fi văzută și ca o tendință de „divertisment” în turismul modern religios.
Grădinile zoologice din aceste mănăstiri, din Ghighiu, Pissiota, Hadâmbu și Nechit, nu au doar oi, ci și alte specii, păsări și animale de fermă. Aceste animale pot participa la împărtășanie la fel ca credincioșii.
Mănăstirea Hadâmbu. FOTO: HotNews/Eugen Istodor