Profesorii de liceu din Grecia vor participa la un curs intensiv pentru utilizarea instrumentelor de inteligență artificială, țara asumându-și astfel un rol de lider în integrarea AI în sistemul său de învățământ, anunță publicația The Guardian.
Săptămâna următoare, cadrele didactice din 20 de unități de învățământ vor fi instruite pentru a folosi o versiune specializată de ChatGPT, dezvoltată pentru instituțiile educaționale, în cadrul unui nou acord între guvernul de centru-dreapta și OpenAI.
„Trebuie să acceptăm faptul că inteligența artificială nu există într-un univers paralel. Este deja prezentă”, a afirmat ministrul educației, Sofia Zacharaki, înainte de debutul programului-pilot.
Inițiativa, care va fi extinsă la nivel național în luna ianuarie, plasează Grecia printre primele țări care explorează utilizarea AI generativ în mediul școlar.
Modalități de utilizare a ChatGPT Edu în școlile din Grecia
În faza inițială, atelierele de pregătire vor viza instruirea profesorilor pentru a stăpâni această tehnologie, susținând activitatea de planificare a lecțiilor, cercetare și predare adaptată, înainte de a introduce treptat ChatGPT Edu în sistemul de învățământ.
Primăvara viitoare, elevii de liceu care vor avea acces la instrument, vor fi monitorizați strict, conform declarațiilor oficialilor.
Grecia urmează exemplul Estoniei în ceea ce privește adoptarea tehnologiei. Guvernul condus de prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis are ca obiectiv ca Atena să devină un centru tehnologic, susținând printre primele „hub-uri AI” din Europa.
Deși Mitsotakis a avertizat cu privire la riscurile major ale revoluției AI, precum perturbări sociale semnificative dacă această tehnologie va fi percepută doar ca o oportunitate de îmbogățire pentru companiile tehnologice, administrația sa a dezvoltat una dintre cele mai avansate strategii naționale pentru pregătirea populației în fața schimbărilor generate de aplicațiile AI.
Reacțiile elevilor din Grecia
În școlile în care majoritatea elevilor utilizează deja aplicații precum ChatGPT, reprezentanții guvernului consideră că „dacă nu poți învinge robotul, trebuie să-l faci prieten”.
Totuși, unele reacții din partea tinerilor sunt mai rezervate.
Elevii de liceu, invocând presiunea unui sistem educațional excesiv concentrat pe examene, se tem că vor fi „depășiți și controlați” de AI dacă dezvoltarea acestei tehnologii nu va fi restricționată.
„Este înspăimântător”, a declarat Aristidis Tolos, un adolescent de 17 ani, prezent la o demonstrație organizată în centrul Atenei, parțial motivată de opoziție față de reformele din sistemul educațional.
„Reclamă deja atât de mult, iar acum vine și asta. Inteligența artificială nu are suflet, este o mașină”, a precizat acesta.
În același timp, directorul pentru afaceri globale al OpenAI, Chris Lehane, afirmă că angajamentul Greciei de a testa chatbot-ul reprezintă un „nou capitol educațional” pentru țară.
Conform acordului, compania americană s-a angajat să monitorizeze aplicarea celor mai bune practici pentru utilizarea sigură și eficientă în mediul școlar.
„Ecranele au afectat copiii”
Scepticii sunt preocupați că Grecia devine un teren de testare pentru o tehnologie ale cărei riscuri includ slăbirea gândirii analitice și a creativității. Mai mult, profesorii se tem că în viitor AI-ul ar putea duce la reducerea numărului de cadre didactice în anumite școli.
Cadrele didactice se tem, de asemenea, că tehnologia va accentua dependența de ecrane, într-o țară care va deveni curând prima din Europa ce va restricționa accesul la rețelele sociale pentru elevii sub 15 ani.
„După 40 de ani de activitate didactică, pot afirma sincer că ecranele au avut un impact negativ asupra copiilor”, a spus Dimitris Panayiotokopoulos, recent pensionat din funcția de director de școală primară.
„Inteligența artificială nu reprezintă o soluție universală. Este o amenințare serioasă pentru gândirea critică, dacă elevii sunt hrăniți zilnic cu răspunsuri gata preparate”, a adăugat acesta.
El consideră că guvernul ar trebui să prioritizeze îmbunătățirea infrastructurii, în condițiile în care sistemul de învățământ primește mai puțin de 5% din fondurile bugetare, în ciuda solicitărilor de creșteri bugetare de zeci de ani.
„În overhe, copii tremurând în sălile de clasă pentru că încălzirea se poate da doar o oră pe zi”, a spus Panayiotokopoulos.
„Discutăm despre era digitală, dar aspecte de bază precum curentul electric și prizele nu funcționează corect. Este o situație gravă, care necesită măsuri imediate”, a subliniat el.
