Lansată cu entuziasm de Bruxelles ca o strategie energetică inovatoare, care va redefini viitorul Europei, inițiativa Green Deal și-a demonstrat treptat limitele. Eșecul tranziției către energie verde este cel mai vizibil în România, unde, potrivit ultimelor analize, închiderea resurselor energetice tradiționale pune în pericol chiar securitatea energetică a țării, avertizează economiștii. Mai precis, s-au închis centralele clasice și unitățile miniere, iar noile investiții, precum parcurile fotovoltaice și centralele eoliene, nu pot să înlocuiască producția anterioară, provocând dezechilibre majore în sistem. România a manifestat un ritm de decarbonare fără precedent în UE, devenind lider la acest capitol.
Renunțarea graduală la metodele convenționale de fabricare a energiei, în favoarea tehnologiilor inovatoare, extrem de costisitoare, a evidențiat o realitate dramatică pentru țara noastră. Recent, a fost închisă una dintre ultimele unități miniere și centrala pe cărbune din Râmnicu Vâlcea.
Una dintre ultimele centrale pe cărbune din țară se închide
Astfel, centrala termică pe lignit din Râmnicu Vâlcea va fi închisă la finalul acestei veri, această măsură afectând direct forța de muncă din regiune. Aproximativ 700 dintre cei peste 900 de angajați vor fi disponibilizați, ca urmare a tranziției către noul sistem energetic impus de Bruxelles.
Centrala electrică pe lignit de la mina Garzweiler, din Germania, exemplu pentru schimbările energetice.
Potrivit președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, din septembrie 2026, patru cazane de apă caldă vor deveni operaționale pentru a înlocui actualul complex energetic. Investiția, estimată la circa 140 de milioane de euro, vizează construirea unui CET modern, cu tehnologii mai puțin poluante și eficiență energetică crescută.
România va putea funcționa cu doar trei centrale pe cărbune până în 2029
Astfel, Uniunea Europeană continuă să își atingă obiectivele în promovarea energiei verzi, un proiect criticat în mai multe țări membre. Conform angajamentelor asumate, România va putea păstra în funcțiune doar trei centrale pe cărbune până în anul 2029, pentru a reduce emisiile poluante.
- Guvernele succesive ale României au închis recent mai multe centre de producție energetice conventionale.
- Cu toate acestea, politicile „verzi” stabilite de Bruxelles merg mai departe, iar închiderea centralei din Vâlcea este contestată de economiști, specialiști în energie și lideri politici.
Radu Nechita: „Specificul energiei electrice face probleme închiderea centralelor mari fără alternative de producție”
Economistul Radu Nechita consideră că decizia închiderii centralelor pe lignit, precum cea din Vâlcea, reprezintă un risc major pentru securitatea energetică a României. Aceasta trebuie fundamentată pe analize tehnice detaliate, care să includă și opțiuni viabile de înlocuire a energiei produse.
Specialistul subliniază că, în realitate, costurile asociate implementării Green Deal sunt exagerate de multiple subvenții, unele neanunțate public, și că întârzierile în investițiile în energie nucleară afectează planurile energetice ale țării.
Economistul Radu Nechita. Fotografie: Adevarul
„Care este rentabilitatea reală a producerii de energie electrică din cărbune extrase în România? Cât se pierd din subvențiile acordate și cât costă efectiv energia generată? Ce alternative de înlocuire avem pentru energia dispărută? Sunt fotovoltaicele și parcurile eoliene suficient de eficiente fără subvenții substanțiale? Produșii lor corespund cerințelor de consum, sau operează doar sporadic, când vremea le permite?”
„Deoarece specificul energiei electrice face ca închiderea centralelor importante să fie riscantă fără alternative de producție, dezvoltarea reactoarelor nucleare, mici sau mari, trebuie accelerată,” a explicat Radu Nechita pentru publicația Ziare.com.
Costurile reale ale Green Deal au fost gestionate intenționat, dar efectele se resimt direct asupra românilor
- „Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere, fiind consecutive ignorate sau subestimate intenționat, ascunse prin soluții creative, iar acum populația le resimte. Pot fi beneficii, însă interzicerea motoarelor cu combustie internă sau închiderea capacităților de producție înainte de a fi stabilite alternative funcționale nu sunt exemple bune.”
- „Preocuparea pentru mediu este legitimă. Am crescut într-un oraș precum Baia Mare, cunoscut pentru nivelul de poluare, însă ecologia trebuie să fie compatibilă cu realitățile economice, mărginindu-se de analiza cost-beneficiu, altfel devine un mit,” a mai afirmat expertul.
„Chiar dacă UE și-ar opri întreaga industrie, impactul global nu justifică această autoinflingere economică”
Radu Nechita apreciază că liderii europeni trebuie să fie mai realiști și să reevalueze țintele de reducere a poluării, principalele motive ale inițiativei Green Deal. Reducerea emisiilor trebuie făcută în mod rațional, pentru că costurile sunt uriașe și pot compromite economia națională, consideră economistul.
„Dacă partidele principale ignoră obiectivele realiste în ecologie și promovează o viziune extremistă, partidele marginale vor distorsiona și mai mult acest domeniu, adăugând ideologii periculoase. Este esențial ca partidele de centru să redescopere o abordare echilibrată în ecologie.”
„Uniunea Europeană, fiind o regiune cu resurse financiare considerabile, poate aloca mai multe resurse protecției mediului. Situația este mai favorabilă aici decât în alte părți ale lumii, însă eforturile de reducere a poluării și emisiilor sunt din ce în ce mai costisitoare. Direcționarea resurselor globale ar fi mai eficientă decât se concentra exclusiv asupra UE, așa cum o dovedesc evoluțiile globale. Chiar dacă UE și-ar închide toate fabricile, impactul global ar fi minim pentru că ponderea sa în totalul emisiilor se reduce, în timp ce cele din alte zone cresc,” a concluzionat economistul.
RECOMANDĂRI ALE AUTORULUI
- Analiza cauzelor declinului sistemului energetic național și impactul eșecului Green Deal.
- Rezumatul concluziilor summitului ECR de la Cluj-Napoca, cu accent pe migrație, relația cu SUA și inițiativa Green Deal.
