„Greenpeace a încercat să împiedice, prin proces, acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep, esențial pentru dublarea producției de gaze naturale românești, crearea de locuri de muncă și aducerea a peste 20 de miliarde de euro în buget”, a afirmat Burduja.
„Mai mult, Greenpeace este responsabilă de plata cheltuielilor: 450.000 de lei (150.000 lei pentru fiecare parte în proces). Cel vinovat va plăti! Astăzi, România a câștigat!”, a continuat oficialul.
100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale
Zăcământul Neptun Deep conține 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, iar exploatarea va începe în 2027.
Acționari ai proiectului sunt grupul petrolier Petrom, cu 50%, și compania națională Romgaz, cu restul de 50%.
Recent, presa a anunțat că Petrom a semnat un prim contract pentru exportul gazelor cu grupul german Uniper.
România își asigură deja peste 80% din necesarul de gaze din producție internă.
De fapt, țara noastră este cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, depășind Olanda și Danemarca, care extrag din Marea Nordului.
Odată cu exploatarea Neptun Deep, producția României se va dubla, extragând anual între 16 și 18 miliarde de metri cubi de gaz metan.
Beneficii pentru România
Burduja a subliniat importanța acestui proiect pentru România:
- Gazul extras din Marea Neagră va asigura prețuri mai stabile și mai mici pentru cetățeni.
- România va deveni furnizor de energie la nivel regional. „Alții vor depinde de noi, nu noi de alții”, a punctat Burduja.
- Se asigură o tranziție energetică echilibrată, fără a compromite competitivitatea țării și nivelul de trai al românilor.
„România își folosește propriile resurse şi obține un succes față de organizațiile de mediu care încearcă să împiedice constant proiectele energetice naționale”, a mai spus acesta.
Investiții şi scandaluri legate de proiecte energetice
Ministerul Energiei se confruntă cu o opoziție fermă din partea unor organizații de mediu care încearcă să blocheze proiecte energetice.
DIICOT a deschis o anchetă penală împotriva Greenpeace și a altor organizații, la solicitarea Ministerului Energiei, din octombrie 2024, pentru opoziția manifestată față de diverse proiecte.
De asemenea, în ianuarie 2025, Ministerul Mediului și Ministerul Energiei au depus o plângere penală pentru răspândirea unor informații false pe rețelele de socializare, care susțineau, eronat, că UE impune oprirea barajelor din România.
Probleme persistente la Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia
Există și situații anterioare, unde Hidroelectrica are mai multe hidrocentrale nefinalizate de decenii, obstructive fiind unii grupuri de mediu.
Un exemplu este hidrocentrala Răstolița, despre care Burduja a menţionat posibilitatea inaugurării în acest an, potrivit Adevarul. Un alt exemplu este amenajarea Bumbești-Jiu.
Totodată, organizația Bankwatch a contestat în 2020 la Comisia Europeană ajutoarele de stat acordate Complexului Energetic Oltenia, pentru exproprieri considerate de organizație incorecte.
În 2015, Bankwatch a solicitat anularea avizului de mediu pentru termocentrala Turceni.
Activitatea Greenpeace și opoziția față de energia nucleară
Pe lângă opoziția față de hidrocentrale și termocentrale, Greenpeace a avut şi poziții critice anterior faţă de centrala nucleară Cernavodă.
