„În luna noiembrie, am depus programul național, care a fost aprobat în prealabil de Consiliul de Securitate Națională. V-am informat că are un buget total de 16,8 miliarde de euro, iar scopul principal al acestor achiziții este dezvoltarea sectorului de apărare din România. Acest obiectiv se poate realiza prin companii de stat coordonate de Ministerul Economiei sau alte entități publice care pot avea un rol în industria de apărare, dar, în special, și prin sectorul privat din România. Mă gândesc la companii care, deși nu activează în domeniul militar sau nu au activitate în domeniul dual, pot, în contextul creării mai multor echipamente militare sau cu aplicare duală în România, să intre în noi lanțuri de producție și furnizare. (…) Dorim ca, prin acest program, o proporție cât mai mare din produse să fie fabricate pe teritoriul național, de către companii publice sau private din România”, a afirmat Mihai Jurca în cadrul unei conferințe de presă la Palatul Victoria.
Planurile realizate și proiectele incluse în solicitarea României pentru finanțare prin Programul SAFE au fost prezentate astăzi, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria de viceprim-ministrul, ministrul Apărării Naționale Radu Miruță, de șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, și de secretarii de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Bogdan Despescu și Raed Arafat.
Finanțarea prin credite oferită de SAFE va fi destinată pentru modernizarea înzestrării Armatei Române și a infrastructurii conexe – 9,53 miliarde de euro; pentru infrastructură duală gestionată de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (capetele Autostrăzii Moldovei: Pașcani-Ungheni și Pașcani-Siret) – 4,2 miliarde de euro; și pentru Ministerul Afacerilor Interne și alte forțe din sistemul de apărare națională – 2,8 miliarde de euro.
Referitor la implicarea mediului privat, a fost menționat exemplul unei companii producătoare de componente pentru sectorul auto, care, prin participarea în programul SAFE, ar putea face trecerea către industria de apărare, realizând același tip de piese pentru echipamente militare, cu specificații militare.
Șeful Cancelariei prim-ministrului a prezentat, de asemenea, o distribuție pe domenii a celor peste 16 miliarde de euro.
„Dacă analizăm sumele din solicitarea noastră și aprobate de Comisia Europeană, vorbim despre 4,2 miliarde de euro alocate pentru infrastructură duală. (…) Acest program finanțează și infrastructura duală, incluzând cele două capete ale autostrăzii: Pașcani – Siret și Pașcani – Ungheni, ce vor fi susținute din acest mecanism, cu o alocare de 4,2 miliarde de euro. Aceste componente de infrastructură sunt esențiale nu doar pentru dezvoltarea zonei, ci și pentru mobilitatea militară. Pentru apărări naționale, sunt prevăzute 9,6 miliarde de euro, iar pentru zona de apărare civilă și siguranță națională – 2,8 miliarde de euro”, a explicat Jurca.
El a subliniat că Programul național SAFE este coordonat de Cancelaria prim-ministrului, în cadrul unui grup instituțional din care fac parte Administrația Prezidențială, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Interne, Ministerul Economiei și Digitalizării, precum și alte entități invitate: Serviciul Român de Informații, Ministerul Transporturilor, SIE, STS, SPP și Ministerul Justiției.
Potrivit acestuia, grupul va centraliza cerințele operaționale ale ministerelor, acestea urmând să transmită specificații tehnice legate de fiecare tip de achiziție sau proiect, urmând să fie integrate cu cerințele de cooperare.
„Aceasta înseamnă că Ministerul Economiei stabilește cerințele pentru ca o proporție cât mai mare din aceste achiziții să fie produse în România. Cele două seturi de cerințe vor fi integrate într-un singur document, iar apoi vom elabora un ghid comun pentru formularea cerințelor operaționale și a celor de cooperare, care vor fi supuse aprobării CSAT. După aprobare, fiecare instituție va începe procedurile pentru implementarea propriilor programe în aplicație”, a precizat Jurca.
El a făcut referire și la cerințele Comisiei Europene, care a insistat ca achizițiile majore să fie realizate în colaborare între statele membre, pentru proiectele individuale existând un termen limită pentru aprobare.
„Termenul limită pentru finalizarea acestor proceduri este sfârșitul lunii mai, urmând ca până în 2030 să fie încheiate toate cheltuielile și plățile aferente acestui program”, a explicat Jurca.
Mihai Jurca a detaliat și pașii în plan extern privind aprobarea finală a proiectului SAFE.
„La 15 ianuarie, Comisia Europeană a anunțat aprobarea primului val de finanțare, care include și România, iar Consiliul European urmează să adopte deciziile pentru implementare. Pașii următori includ adoptarea deciziilor și punerea lor în aplicare de către Consiliul European, ceea ce sperăm să se întâmple în luna februarie. Semnarea acordului de împrumut va avea loc tot în luna februarie, eventual până în martie, dar Comisia Europeană a anunțat intenția de a accelera procesul și de a semna în martie”, a spus Jurca.
„Acest mecanism presupune colaborarea între companiile licențiate, cu tehnologii de ultimă generație, și fabricile din industria națională de apărare”, a explicat viceprim-ministrul Radu Miruță, ministrul Apărării Naționale, oferind și detalii despre proiectele în derulare.
„Sunt 21 de proiecte corelate cu Ministerul Apărării Naționale, cu o valoare totală de 9,53 miliarde de euro. Dintre acestea, 10 vizează achiziții în cooperare cu alte state, iar 11 sunt proiecte exclusive pentru România”, a subliniat Radu Miruță.
Proiectele Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de o alocare de 1,3 miliarde de euro, pentru consolidarea capacităților esențiale și crearea unor baze de operațiuni durabile. Investițiile din cadrul MAI vizează atât securitatea internă, cât și protecția populației.
Secretarul de stat Bogdan Despescu a menționat că, prin aceste investiții, MAI urmărește menținerea ordinii publice, protejarea infrastructurii critice și continuitatea serviciilor esențiale, gestionarea evacuărilor, fluxurilor de persoane și situațiilor cu victime multiple, precum și asigurarea comunicațiilor, controlului și rezilienței.
Pentru componenta de protecție civilă, suma disponibilă se apropie de 900 de milioane de euro, fiind una dintre puținele țări care beneficiază de această includere în Programul SAFE.
