Un agent chimic care a provocat senzații de arsură, dificultăți de respirație, tuse și vărsături manifestanților a fost încărcat în tunurile cu apă utilizate în timpul protestelor de anul trecut, conform unei investigații jurnalistice a BBC. Guvernul din Tbilisi a calificat aceste descoperiri drept „absurde”.
Autoritățile din Georgia au utilizat o armă chimică din perioada Primului Război Mondial pentru a reprima manifestațiile antigovernamentale din anul anterior, indică probele adunate de BBC.
Întrebările au apărut după reclamațiile protestatarilor privind efectele resimțite după utilizarea tunurilor cu apă de către forțele de securitate.
Demonstranții, care protestau împotriva suspendării cererii de aderare la Uniunea Europeană de către guvernul georgian, au sesizat senzații de arsură, dificultăți de respirație, tuse și vărsături ce au durat săptămâni întregi.
BBC World Service a dialogat cu specialiști în arme chimice, ofițeri de poliție cu atribuții în gestionarea revoltelor și medici, descoperind că probele indică folosirea unui agent numit „camit”, așa cum l-a numit armata franceză.
Autoritățile din Georgia au respins concluziile investigației BBC ca fiind „inept” și au afirmat că poliția a acționat în conformitate cu legea, ca răspuns la „acte ilegale ale unor criminali brutali”.
Agentul chimic cunoscut sub denumirea de camit a fost folosit de Franța împotriva Germaniei în timpul Primului Război Mondial.
Există puține documente despre utilizarea sa ulterioară, dar se presupune că a fost retras din uz în anii 1930, din cauza preocupărilor legate de efectele sale pe termen lung.
Gazul CS – frecvent numit „gaz lacrimogen” – a fost utilizat ca alternativă.
Investigație personală realizată de un medic georgian participant la proteste
Konstantine Chakhunașvili a fost unul dintre protestatari care au manifestat în fața parlamentului din Tbilisi încă din prima săptămână, începută pe 28 noiembrie 2024.
Demonstranții erau profund indignați de decizia partidului de guvernământ de a suspenda negocierile pentru aderarea la UE.
Poliția georgiană a reacționat dur, utilizând tunuri cu apă, spray-uri de piper și gaze CS.
Chakhunașvili, medic pediatru, aflat printre cei stropiți cu apă, a relatat că pielea sa a ars mai multe zile și că senzația nu putea fi ameliorată prin spălare. În realitate, a adăugat el, „era și mai rău când încercam să o spal”.
El a făcut un apel pe platformele sociale, invitând persoanele prezente să completeze un chestionar.
Aproximativ 350 de persoane au răspuns, aproape jumătate declarând că au avut efecte secundare persistente timp de peste 30 de zile.
Aceste simptome pe termen lung variau de la dureri de cap, oboseală, tuse, probleme respiratorii și vărsături.
Studiul său a fost revizuit și acceptat pentru publicare în revista internațională Toxicology Reports.
Raportul medicului a confirmat concluziile analizei realizate de jurnaliști locali, medici și organizații pentru drepturile omului, indicând că apa din tunurile folosite fusese foarte probabil amestecată cu o substanță chimică.
Autoritățile au fost solicitate să identifice această substanță, însă Ministerul Afacerilor Interne, responsabil de forțele de poliție, a refuzat.
Testarea preliminară a substanței
Mai mulți surse de rang înalt, legate de Departamentul pentru Sarcini Speciale – denumirea oficială a poliției anti-revolte din Georgia – au colaborat cu BBC pentru a determina identitatea aproximativă a substanței chimice.
Un fost șef al departamentului de armament, Lașa Șergelașvili, a afirmat că este vorba despre același compus testat de el pentru utilizare în tunurile cu apă în 2009.
Efectele aceluiași produs, susține el, diferă de orice altă substanță cu care fusese în contact anterior. I-a fost dificil să respire după apropierea de locul pulverizării, iar el și colegii săi au avut dificultăți de curățare.
„Am observat că efectul nu dispărea, diferit de gazul lacrimogen. Chiar și după spălări cu apă și soluții speciale de bicarbonat de sodiu, respiratul era dificil”, a menționat el.
Șergelașvili a recomandat autorităților să nu folosească această substanță chimică, însă a remarcat că tunurile încă erau încărcate cu ea cel puțin până în 2022, când și-a dat demisia și a părăsit țara.
De la distanță, în Ucraina, el a afirmat pentru BBC că, în urma vizionării imaginilor din protestele anterioare, a avut sigura bănuială că protestatarii au fost expuși la aceeași substanță chimică.
Colaboratorii săi, încă activi în poliție, i-au confirmat această ipoteză.
BBC a discuta și cu un fost ofițer de rang înalt, care a confirmat această concluzie.
Două substanțe chimice fără denumire
Șergelașvili afirmă că nu cunoaște denumirea exactă a substanței pe care a fost solicitat să o analizeze. Totuși, BBC a obținut o copie a inventarului Poliției speciale din decembrie 2019.
În document se enumerau două substanțe chimice fără denumire specifică, denumite „Lichid chimic UN1710” și „Pudră chimică UN3439”, fiind incluse instrucțiuni de amestecare.
Un ofițer de rang înalt al poliției a identificat aceste substanțe drept cele folosite probabil în tunurile cu apă. Ulterior, jurnaliștii le-au identificat ca fiind același compus cunoscut sub denumirea de camit, dezvoltat inițial pentru utilizare în Primul Război Mondial.
Puncte de vedere ale unui expert internațional
Profesorul Christopher Holstege, specialist mondial în toxicologie și arme chimice, a fost invitat să analizeze dacă substanța utilizată la Tbilisi putea fi cea identificată anterior.
Pornind de la rezultatele studiului medicului Chakhunașvili, mărturiile victimelor, inventarul poliției anti-revolte și testele chimice ale lui Șergelașvili, Holstege a confirmat posibilitatea folosirii cianurii de bromobenzil.
El a exclus posibilitatea ca simptomele să fi fost provocate de substanțe tradiționale, precum gazul CS, folosit și el recent.
„Persistența manifestărilor clinice nu corespunde agenților obișnuiți pentru dispersarea mulțimii, precum CS”, a explicat el.
El a sugerat că această substanță a fost folosită pentru un efect disuasiv puternic, menținând oamenii la distanță pentru perioade îndelungate, necesitând intervenție medicală și părăsirea zonei. În cazul unei utilizări reale, această substanță ar fi extrem de periculoasă”, a subliniat Holstege.
Refuzul guvernului
Reprezentanții ONU pentru drepturile omului, inclusiv Alice Edwards, au exprimat preocupare față de concluziile privind folosirea substanțelor chimice în forțele de ordine din Georgia. Ea a subliniat lipsa unor reglementări stricte în domeniul usage-ului acestor substanțe.
„Aceasta pare a fi o armă experimentală, iar populația trebuie protejată de astfel de practici, considerate o încălcare flagrantă a drepturilor fundamentale”, a afirmat ea.
Guvernul din Georgia și-a exprimat dezacordul, catalogând aceste cercetări drept „profund frivole” și „absurde”.
Autoritățile susțin că forțele de ordine au acționat conform legii și constituției, ca răspuns la „acte ilegale ale unor infractori brutali”.
Protestele din Tbilisi au scăzut în intensitate în ultimul an, după majorarea amenzilor și a pedepselor cu închisoarea, deși frecvența manifestațiilor rămâne constantă.
În fiecare seară, demonstranții solicită demisia guvernului, acuzând frauda electorală, influențe rusești și adoptarea unor legi restrictive împotriva societății civile.
Partidul de guvernământ, Visul Georgian, neagă orice legătură cu interese pro-ruse sau cu poziția liderilor politici, afirmând că reformele legislative recente au avut ca scop „bunastarea publică”.
