Un somn de calitate este vital pentru bunăstarea fizică și mentală. Asemănător respirației, alimentației și hidratării, somnul este o necesitate fundamentală pentru ființa umană. Dr. Ștefan Aloman, neurolog la Spitalul Regina Maria, detaliază etapele unui somn odihnitor și corelațiile dintre tulburările de somn și afecțiunile neurodegenerative. Specialistul subliniază importanța diagnosticării și tratamentului corect al tulburărilor de somn.
Toți dorim un somn bun. Un somn de calitate presupune, în primul rând, o durată adecvată. Șapte ore pe zi, pentru adulți, și mai mult pentru copii și adolescenți, reprezintă un somn ușor de inițiat, fără întreruperi, care ne lasă odihniți, explică dr. Aloman.
Importanța somnului pentru sănătatea creierului
Somnul, adaugă dr. Aloman, este absolut esențial pentru funcționarea optimă a creierului și a întregului organism. În timpul somnului, sistemul glimfatic elimină produsele metabolice și toxinele acumulate în creier, reducând riscul apariției afecțiunilor degenerative, precum demențele și bolile cerebrovasculare. Somnul este, de asemenea, o perioadă crucială de reparare și refacere a creierului.
Un alt rol important al somnului este acela de a susține neuroplasticitatea creierului, capacitatea sa de adaptare și reorganizare continuă. În timpul somnului, creierul consolidează amintirile și informațiile dobândite în timpul zilei, le integrează în memoria pe termen lung, iar pe cele inutile sau negative le elimină. Acest proces îmbunătățește funcțiile cognitive, precum atenția, concentrarea, capacitatea de învățare, abilitățile de rezolvare a problemelor și stimulează creativitatea.
Somnul este esențial pentru dezvoltarea normală a creierului, în special la copii și adolescenți, contribuind la reglarea emoțională și a reacțiilor la stres, completează dr. Ștefan Aloman.
Etapele somnului și rolul viselor
În timpul somnului, creierul trece prin mai multe cicluri, numite etape de somn, caracterizate prin diverse ritmuri electrice. Faza de somn non-REM, imediat după adormire, cuprinde trei etape, în care activitatea electrică cerebrală încetinește progresiv, apar relaxare și tranziție de la un somn ușor la unul profund.
Faza REM, cunoscută și ca somnul cu vise, este caracterizată prin mișcări rapide ale ochilor, paralizie musculară și dificultăți în trezire. Un somn sănătos presupune parcurgerea tuturor acestor etape, cu o durată adecvată petrecută în fiecare fază.
Orice factor perturbator, intern sau extern, poate afecta calitatea somnului, ducând la probleme de sănătate pe termen lung.
Procesele de inițiere și menținere a somnului sunt coordonate de structuri cerebrale, precum nucleul suprachiasmatic din hipotalamus (controlând ritmul somn-veghe), glanda pineală (producând melatonină în raport cu expunerea la lumină) și structuri din trunchiul cerebral (talamus și amigdala) care reglează ritmul circadian.
Visele joacă un rol important în somnul sănătos. Deși cercetările sunt încă în curs, se crede că visele influențează stările emoționale, ajută la procesarea emoțiilor din timpul zilei, la adaptarea la situații stresante și rezolvarea conflictelor. Visele contribuie și la consolidarea memoriei și la stimularea creativității.
Semnele unui somn deficitar
Senzația de oboseală dimineața, coordonarea deficitară, dificultăți de atenție, memorie și concentrare sunt semne ale unui somn insuficient. Aceste semne pot deveni cronice, generând iritabilitate, umflarea ochilor, cearcăne, acnee. În cazuri severe se pot manifesta microsomnolențe (scurte episoade de somnolență diurnă), cu pierderea temporară a conștienței și a răspunsului la stimuli externi. Aceste episoade sunt foarte periculoase în activități care necesită concentrare, precum conducerea.
Un somn deficitar cronic poate conduce la halucinații, tulburări psihotice, afecțiuni neurodegenerative precum Parkinson sau Alzheimer, boli cardiovasculare, tulburări metabolice și probleme de imunitate. De asemenea, tulburările de somn pot agrava anxietatea și depresia.
Tulburările de somn pot afecta sănătatea în timp, manifestându-se mult înainte de vârstele la care apare de obicei.
Dr. Aloman recomandă consultarea unui specialist pentru evaluarea somnului, prin monitorizare activografică și jurnal de somn. Pentru cazuri complexe sau persistență unor tulburări, se recomandă investigații medicale de specialitate.
Diagnosticarea corectă a tulburărilor de somn
Consultarea specialiștilor somnologi, neurologi sau psihologi este necesară în cazurile de tulburări de somn.
Somnologii evaluează afecțiuni precum apneea de somn, corelate deseori cu factori cardiovasculari, obiceiuri de viață și greutate.
Tulburările de somn, din perspectiva neurologică, prezintă impact asupra stării fizice, mentale, sociale și emoționale. Această categorie cuprinde insomniile, hipersomniile (ca narcolepsia), tulburările de ritm circadian și parasomniile (cum ar fi somnambulismul).
Diagnosticul implică anamneză detaliată, chestionare de somn și investigații, cum ar fi polisomnografia, care măsoară respirația, ritmul cardiac, mișcările, consumul de oxigen în timpul nopții.
Un caz ilustrativ
Dr. Aloman menționează un caz particular în care un pacient, afectat de tulburări de somn agresive, a fost diagnosticat cu carențe vitaminice asociate unei intervenții chirurgicale recente. Ajustarea aportului de vitamine a fost cheia rezolvării acestei situații.
Tratamentul tulburărilor de somn
Schimbarea stilului de viață și gestionarea problemelor de sănătate, ce pot afecta somnul, sunt primele tratamente recomandate. Tehnicile de psihologie cognitiv-comportamentală, precum jurnalul de somn, sau terapie, pot fi de ajutor.
Somniferele sunt o soluție pe termen scurt, cu potențială dependență, efecte adverse și contraindicații la persoanele vârstnice sau cu afecțiuni neurologice. Noua generație de medicamente, cu un profil mai bun de riscuri, reprezintă o direcție emergentă. Suplimentele cu melatonină pot fi utile în anumite cazuri, dar nu reprezintă o soluție universală și necesită precauție.
Recomandări pentru un somn de calitate
Pentru un somn odihnitor, se recomandă: respectarea unui program regulat de culcare și trezire, evitarea efortului fizic intens înainte de culcare, evitarea meselor grele sau a substanțelor stimulente înainte de somn, crearea unui mediu propice relaxării (temperatură potrivită, lumină redusă, zgomote diminuate), folosirea dispozitivelor electronice cu lumină caldă pentru lectură, evitarea stirilor sau a interacțiunii online înainte de culcare.
Dacă după 30 de minute nu se reușește adormirea, este recomandată schimbarea activității pentru una mai puțin stimulatoare și reîncercarea.
