Tunelurile de autostradă din România
1. Tunelul Curtea de Argeș
Cel mai cunoscut tunel rutier din România este realizat de compania Porr pe secțiunea 4 Tigveni – Curtea de Argeș din Autostrada A1 Sibiu – Pitești. Construit după metoda austriacă NATM, are o lungime de 1,35 km și se estimează că va fi deschis circulației în 2026, înainte de termenul contractual din anul următor. Ambele galerii ale tunelului au fost finalizate anul trecut, iar progresul total pentru întregul lot de aproximativ 10 km depășește 83%.
2. Tunelurile „urșilor”
Denumite popular de presă „tunelurile pentru urși”, structurile dezvoltate de UMB împreună cu partenerul bosniac pe lotul Margina – Holdea din Autostrada A1 Lugoj – Deva reprezintă al doilea cel mai avansat proiect de tuneluri pentru autostradă din România. Peste aceste tuneluri trebuie să treacă mari mamifere, iar galeriile primului tunel au fost deja realizate. De asemenea, acest lot ar putea fi finalizat în 2026 (nu foarte ușor, dar posibil), fiind în prezent în proporție de circa 50%.
3. Tunelul Robești
Primul din cele șapte tuneluri planificate de asocierea Mapa – Cengiz pe unul dintre cele mai dificile secțiuni de autostradă din România, secțiunea 2 Boița – Cornetu din A1 Sibiu – Pitești. Utilizarea explozivilor a permis un avans semnificativ în activitățile de săpare, fiind deja excavate 240 metri în galeria dreaptă și 200 metri în galeria stângă, conform declarațiilor lui Cristian Pistol, directorul CNAIR, la începutul anului.
Având în vedere ritmul de avans până în prezent, se estimează finalizarea celor două galerii ale acestui tunel de 900 metri până în 2026. Totuși, stadiul fizic pe lot se află la peste 8%, din cauza lipsei autorizațiilor pentru lucrări pe întreg traseul de 31,33 km, ceea ce face dificilă finalizarea până în termenul contractual de 2028.
4. Tunelul Poiana
Este primul tunel de autostradă din România construit cu tehnologia TBM. Mașina de foraj (TBM) care va crea acest tunel prin Munții Carpați a ajuns în Portul Constanța și a fost transportată pe bucăți la Călărași. Diametrul TBM-ului ce va sapa tunelul este de 12,49 metri.
Lucrările de pregătire pentru construcția portalurilor celor două galerii și a zonelor de acces pentru echipamentul TBM au fost finalizate, conform declarației secretarului de stat în Transporturi, Irinel Ionel Scrioșteanu.
Tunelul, realizat de compania italiană WeBuild, va avea o lungime de 1,78 km și va fi cel mai lung din autostrada transcarpatică. Acesta este prevăzut să fie deschis circulației în 2028, odată cu finalizarea celei mai ample secțiuni a A1 Sibiu – Pitești, lotul 3 Cornetu – Tigveni (37,4 km). Întârzierile cauzate de procedurile de mediu pot duce însă la amânarea termenului de finalizare.
Stadiul de progres pe lotul montan a ajuns la peste 11%.
5. Tunelul Boița
Cel mai recent aprobat tunel de autostradă din România, pentru care a fost emisă autorizație de construire la sfârșitul anului 2025, se află în zona Boița și va avea o lungime de 265 metri. Este al doilea dintre cele șapte tuneluri pe care compania turcă Mapa – Cengiz trebuie să le construiască pe secțiunea montană Boița – Cornetu din A1 Sibiu – Pitești.
Construcția acestor structuri reprezintă o provocare majoră pentru finalizarea coridorului Nădlac – Constanța, oferind șoferilor posibilitatea de a parcurge peste 850 km de autostradă continuu.
Se vor construi și alte tuneluri pe Autostrada Transilvania (Meseș) și Autostrada Unirii A8, pentru unele dintre acestea fiind deja inițiate procedurile de proiectare.
