Hidrocentrala Tarnița revine în atenție.
Aprobări:
(i) Înființarea de către SPEEH Hidroelectrica SA în colaborare cu EDF power solutions International a unei societăți mixte/asociere în participație (Joint Venture Company – JVC) cu cote egale de 50% – 50% pentru fiecare partener;
(ii) Acordul acționarilor (Shareholders Agreement, SHA) care va fi încheiat între SPEEH Hidroelectrica SA și EDF power solutions International, definind condițiile de funcționare ale companiei (societate mixtă/asociere în participație – JVC) în scopul dezvoltării proiectului Centralei Hidroelectrice cu Acumulare prin Pompaj (CHEAP) Tarnița – Oportunitatea Propusă.
Aceasta reprezintă una dintre deciziile ce vor fi supuse aprobării acționarilor Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, controlat de stat, în ședința din 27 ianuarie 2026.
Hidrocentrală cu o vechime de peste 50 de ani
Este de fapt relansarea proiectului major pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompare Tarnița-Lăpuștești, cu o putere de 1.000 MW, un proiect cu o istorie de peste jumătate de secol, conceput pentru a echilibra sistemul energetic național prin rotor (producție energie) – pompare (consum energie), în perioadele cu resurse energetice insuficiente sau excesive.
„Construirea și operarea hidrocentralei cu acumulare prin pompare Tarnița – Lăpuștești aduce multiple beneficii:
- Optimizează funcționarea centralei atomice de la Cernavodă, în special pentru noile Unități 3 și 4, precum și pentru centralele pe combustibili fosili, prin transferul de energie de la perioadele cu energie redusă la perioadele de vârf de consum;
- Participă la reglarea frecvenței și a puterii; asigură rezerva de rezervă rapidă și rezerva de urgență pe termen scurt;
- Favorizează operarea optimă a centralelor electrice regenerabile intermitente;
- Furnizează energie reactivă și funcționează în regim de compensare, menținând standardele de calitate a energiei;
- Îmbunătățește participarea Sistemului Energetic Național (SEN) pe piața europeană de energie electrică, sporind securitatea sistemului și facilitând exploatarea eficientă a potențialului tehnic și economic.
Inițial, statul român solicita actualizarea unui studiu de fezabilitate vechi, etapă preliminară care a fost deja ratată, întrucât nu s-au prezentat oferte acceptabile la licitație.
De la începutul lunii decembrie, surse din sector indicau că Grupurile energetice internaționale franceze și japoneze, EdF și Itochu, discută cu Guvernul României despre implicarea lor în proiectul hidrocentralei cu pompare Tarnița-Lăpuștești, iar Hidroelectrica ar putea participa la proiect.
Un memorandum de înțelegere urma să fie semnat în acest sens.
„A fost semnat un acord cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea unui studiu privind finanțarea stocării mari de energie în România. BERD a selectat deja compania responsabilă pentru elaborarea studiului, având ca obiectiv identificarea de soluții pentru hidrocentrala cu acumulare prin pompare de la Tarnița.
În plus, EdF și Itochu și-au exprimat interesul pentru acest proiect, iar Hidroelectrica, compania de stat românească, dorește acum participarea, după o perioadă de reticență. Se preconizează semnarea unui memorandum între cele două firme internaționale și Hidroelectrica,”, indicau sursele la vremea aceea.
Acum, Hidroelectrica oficializează inițiativa și supune aprobării acționarilor proiectul de asociere cu Electricite de France (EdF) pentru dezvoltarea hidrocentralei Tarnița-Lăpuștești.
Estimarea costului pentru hidrocentrală Tarnița – peste 1 miliard de euro
Proiectul Tarnița-Lăpuștești, situat la 30 km de Cluj-Napoca, pe râul Someș, a fost gândit inițial în 1979 și include o hidrocentrală de 1.000 MW cu pompe.
Costurile de construcție au fost estimate acum câțiva ani la aproximativ un miliard de euro, însă probabil suma actualizată este mai mare.
În prezent, capacitatea instalată în domeniul stocării energiei în România este de 486 MW (898 MWh), după instalarea celei mai mari baterii, în județul Cluj. În portofoliu, Hidroelectrica deține și cinci hidrocentrale cu funcționare în sistem reversibil (turbină-pompă) pe Olt, cu o capacitate totală de 200 MW.
