Inteligența artificială generativă (IA generativă), tehnologia din spatele instrumentelor precum ChatGPT, va influența semnificativ modul în care lucrăm în următorii cinci ani.
Conform unui raport recent al Forumului Economic Mondial, aproximativ un sfert din locurile de muncă la nivel global vor fi afectate de aceste tehnologii până în 2030.
Această influență nu presupune înlocuirea completă a forței de muncă, ci o reconfigurare a sarcinilor, automatizându-se activitățile repetitive și administrative.
Domenii precum finanțele, resursele umane, marketingul, serviciile clienți și tehnologia informatică sunt printre cele mai expuse acestei transformări.
Raportul subliniază faptul că IA generativă nu va declanșa un val masiv de șomaj, dar va impune o adaptare rapidă. Angajații vor trebui să dezvolte competențe digitale, de analiză critică și de colaborare om-algoritm, în timp ce guvernele și companiile trebuie să asigure recalificarea forței de muncă.
România: decalaj digital și oportunități de reformă
În România, impactul IA generative va fi diferit, dependent de nivelul de digitalizare al fiecărui sector. Conform datelor Eurostat și ale Comisiei Europene, România se situează printre cele mai puțin dezvoltate țări din UE în ceea ce privește competențele digitale ale populației și digitalizarea administrației.
Cu toate acestea, anumite sectoare sunt direct expuse transformării provocate de IA generativă:
Outsourcing și externalizare (BPO): Un sector important în economia românească, în care numeroase posturi implică sarcini repetitive care pot fi automatizate prin IA generativă.
Finanțe și contabilitate: Companiile multinaționale cu centre în România ar putea integra sisteme AI care să preia sarcinile contabile standard.
Educație: Tehnologiile AI pot transforma metodele de predare, în special în învățământul superior și profesional.
Administrație publică: România are o șansă de modernizare prin integrarea strategică a IA generative în procesele administrative.
Conform unei analize a McKinsey Global Institute, România ar putea automatiza până la 40% din activitățile curente din anumite domenii. Grad de implementare depinde de infrastructură, investiții, și abordarea politică.
Provocări majore: formarea profesională și etica algoritmică
Problemele esențiale nu sunt legate de existența tehnologiei, ci de pregătirea sistemului educațional și a pieței muncii pentru adaptarea la această tranziție.
În România, programele de formare profesională sunt fragmentate și nu se adaptează suficient nevoilor actuale. Există riscul ca IA generativă să accentueze inegalitățile regionale și sociale în absența unor politici de coeziune digitală.
Etica utilizării IA generative rămâne un aspect insuficient discutat. Automatismul în domenii sensibile, precum resursele umane sau justiția, poate duce la decizii netransparente sau discriminatorii. Legislația românească este încă nepregătită pentru această tehnologie.
IA generativă: riscuri și oportunități
Pentru România, impactul IA generative poate fi o amenințare pentru locurile de muncă cu calificări reduse și operațiuni repetitive, dar și o șansă de modernizare economică.
Factorul esențial este viteza cu care guvernul, universitățile și sectorul privat colaborează pentru recalificarea forței de muncă și adaptarea legislației.
Fără o strategie clară, România riscă să devină o piață marginală, dependentă de deciziile luate în centrele tehnologice occidentale.
Adoptând o abordare proactivă, IA generativă poate accelera transformarea digitală a economiei și poate oferi românilor locuri de muncă mai bine plătite și mai puțin repetitive.
