Județul Iași prezintă performanțe slabe în sistemul de termoficare. Județul se situează în topul național al pierderilor din rețea. Sunt necesare investiții substanțiale pentru a evita irosirea acestei resurse.
România dispune de o infrastructură extinsă pentru încălzirea centralizată, care include peste 4.380 de kilometri de rețele și deservește aproximativ 1,05 milioane de utilizatori. Cu toate acestea, sistemele actuale înregistrează pierderi considerabile în rețelele de distribuție a agentului termic.
Conform unui raport al Energy Policy Group (EPG), din totalul de 10,7 TWh de energie termică produsă în 2022, doar 6,7 TWh au ajuns la consumatori. Acest lucru evidențiază o ineficiență ridicată în livrarea energiei către populație.
Județul Iași, pe primul loc în clasamentul pierderilor din rețeaua de termoficare
Pierderile semnificative de energie și cheltuielile proprii de funcționare au reprezentat aproape 38% din energia termică produsă în rețelele centralizate din România, potrivit unei analize EPG. Printre localitățile cu cele mai mari pierderi se numără Constanța, Iași și Arad, toate având o densitate relativ scăzută de locuințe conectate la sistemele locale de termoficare.
În contrast, orașul Râmnicu Vâlcea se remarcă printr-un randament mult mai bun. Eficiența sporită se datorează unei ponderi industriale ridicate – orașul având cel mai mare consum industrial de energie termică din rețeaua centralizată la nivel național. Principalele cauze ale deficiențelor în alte zone sunt investițiile insuficiente, infrastructura depășită și un model economic bazat pe subvenții guvernamentale.
Aceste subvenții, concepute pentru a menține prețurile accesibile, au pus presiune pe bugetele locale, limitând resursele pentru modernizarea rețelelor. Astfel, sustenabilitatea acestor sisteme devine tot mai problematică, având în vedere angajamentul României pentru tranziția către decarbonizare.
Alexandru Ciocan, expert în domeniu și membru în echipa EPG, explică modul în care sistemele de încălzire centralizată au fost concepute în perioada comunistă. Degradarea, lipsa finanțării și lipsa adaptării la noile realități economice au determinat o scădere drastică a numărului de sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET). Dacă în 1989 existau 315 sisteme, în 2022 mai funcționau doar 49 de municipalități cu astfel de rețele.
Ciocan mai subliniază și o reducere de aproape 39.000 de consumatori conectați la aceste sisteme într-un an, reprezentând o scădere de 3,7% față de anul precedent. Această tendință este accentuată de dispariția unor mari consumatori industriali, precum fabricile care utilizau abur tehnologic. Această situație reflectă o problemă complexă, economică și socială, care pune la îndoială viitorul termoficării centralizate în România.
Iașenii plătesc facturi la energie termică mai mici decât media națională
Analiza funcționării sistemelor de termoficare din 11 municipii mari a relevat diferențe considerabile în eficiență și pierderi. În 2022, cele mai mari pierderi au fost înregistrate în Constanța (peste 62%), urmate de Iași (aproape 47%) și Arad (aproximativ 44%). Timișoara și Bucureștiul au complet topul cu pierderi de 41,8% și, respectiv, 39%.
Orașe precum Râmnicu Vâlcea, Ploiești, Craiova și Oradea au obținut un randament superior, cu pierderi sub 30%. Râmnicu Vâlcea a înregistrat pierderi de doar 17,2%, situându-se în fruntea clasamentului eficienței energetice.
Deși Iași are pierderi mari, consumatorii din Iași se confruntă cu tarife la energia termică printre cele mai mici. Astfel, consumatorii plătesc aproximativ 285 de lei pentru un megawatt-oră, fără TVA, urmate de Oradea și Sânmartin, cu un preț de 343,9 lei/MWh. În schimb, Constanța, cu cele mai mari pierderi, are un preț de 1.033 lei/MWh. Bucureștiul și Cluj-Napoca se situează și ele în topul prețurilor ridicate, cu 928,8 și, respectiv, 689,6 lei/MWh.
Toate municipalitățile implicate în studiu își propun modernizarea infrastructurii și a centralelor, reducerea pierderilor și o orientare spre gaze naturale ca soluție intermediară în tranziția spre surse energetice mai sustenabile.
Concluzionând, orașe precum Iași, Constanța și Arad întâmpină provocări din cauza infrastructurii vechi și a investițiilor insuficiente. Eforturile de modernizare, prin înlocuirea conductelor, a cazanelor și extinderea capacităților de cogenerare, sunt esențiale pentru eficientizarea și sustenabilitatea sistemelor de termoficare.
