Iașul se situează pe locul doi, după București, într-un clasament nefericit al orașelor din România cu cele mai multe jocuri de noroc. Acest fapt sugerează o preocupare semnificativă a locuitorilor pentru jocurile de hazard.
Una dintre cele mai dăunătoare dependențe este cea de jocuri de noroc, distrugând vieți și familii. Situația este îngrijorătoare, iar statul român pare a ignora acest fenomen.
Iașul, în topul orașelor cu cele mai multe jocuri de noroc din România
Cu un număr impresionant de 91 de locații de jocuri de noroc, Iașul ocupă o poziție îngrijorătoare în acest top. Pentru o populație estimată la aproximativ 271.000 de locuitori, acest lucru înseamnă o locație de jocuri la aproximativ fiecare 3.000 de persoane. Această densitate este neobișnuită pentru un oraș de dimensiuni medii.
Unul dintre factorii explicativi este nivelul veniturilor. Cu un salariu mediu net de aproape 5.000 de lei, mulți locuitori își pot permite alocarea unei părți semnificative din veniturile lor pentru diverse activități recreative, inclusiv jocurile de noroc.
Dinamica socială a Iașului, un important centru universitar, joacă un rol important. Mulți studenți caută distracție, iar facilitățile de jocuri de noroc sunt accesibile și ușor de găsit. Chiar dacă veniturile studenților nu sunt întotdeauna mari, atractivitatea rapidă a unor potențiale câștiguri, îi transformă în ținte pentru operatorii de jocuri de noroc.
Lipsa unei strategii coerente din partea statului român pentru combaterea dependenței de jocuri de noroc este remarcabilă. Mecanismele de autoexcludere puse la dispoziție jucătorilor sunt cel mai adesea ineficiente, permițând accesul persoanelor care s-au autoexclus la aceste facilități.
Bucureștiul, lider în numărul de facilități de jocuri de noroc
Bucureștiul, capitala țării, este lider incontestabil în numărul de săli de jocuri de noroc. Cu 398 de astfel de unități pentru o populație de peste 1,7 milioane de locuitori, Bucureștiul evidențiază o problemă semnificativă.
Industria jocurilor de noroc, în loc să ofere recreere, promovează dependența, și vizează clienții potențial vulnerabili. Orașele mari, cu stresul cotidian, sunt terenuri fertile pentru această industrie.
Bucureștiul, atractiv pentru locuitorii din întreaga țară, devine o capcană pentru industria jocurilor de noroc. Speranța unui trai mai bun se ciocnește cu problemele financiare, și jocurile de noroc se infiltrează prin promisiunea unei distracții rapide. Rezultatul este devastator pentru familiile și indivizii afectați. Deși s-a vorbit de supraimpozitarea jocurilor de noroc, măsura este în esență o modalitate de a strânge bani, mai degrabă decât o strategie pentru combaterea dependenței. România pare a fi nepregătită să facă față acestui flagel.
