Propunerea intervine în contextul în care Curtea Constituțională a României are programată miercuri o nouă sesiune de dezbateri pe tema modificărilor legate de pensiile speciale.
„Astăzi, 10 februarie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Curții Constituționale a României o solicitare de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene, prin intermediul unei cereri de decizie preliminară fundamentate pe articolul 267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Prin această solicitare se cere verificarea compatibilității măsurilor legislative naționale analizate cu cerințele impuse de dreptul comunitar și de jurisprudența Curții de Justiție.
În cadrul acestei inițiative, se exprimă opinia potrivit căreia prevederile analizate pot încălca principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, care sunt piloni fundamentali ai ordinii juridice a Uniunii Europene, și sunt relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme ce privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților. Această responsabilitate rezultă din art. 19 alin. (1) din TUE, în corelație cu valorile statului de drept consacrate de art. 2 din TUE”, menționează ICCJ într-un comunicat de presă.
În esență, instanța supremă consideră că măsurile din proiectul guvernamental „pot duce la un tratament discriminatoriu al magistraților în comparație cu alte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu”.
„În această lumină, analizând cele cinci puncte de obiecție formulate, susținem că măsurile evaluate prezintă probleme din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, deoarece: (1) pot genera tratamente discriminatorii între magistrați și alte categorii de beneficiari de pensii speciale; (2) nu sunt sprijinite de o fundamentare solidă și transparentă, care să permită realizarea unui test de proporționalitate, din lipsa datelor necesare; (3) pot diminua nivelul adecvat de siguranță financiară al judecătorilor; (4) mențin o stare de instabilitate legislativă; și (5) creează un regim tranzitoriu inechitabil și dificil de justificat obiectiv.
Inițiativa face parte din eforturile constante de a proteja independența justiției, un principiu esențial al statului de drept, utilizând toate căile juridice autorizate de cadrul constituțional și dreptul european. În plus, sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene reprezintă un instrument important pentru garantarea interpretării și aplicării coerente a legislației comunitare, precum și pentru consolidarea colaborării între instanțele naționale și justiția europeană”, explică ICCJ.
La începutul lunii decembrie 2025, judecătorii de la instanța supremă au decis unanim, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la noul proiect propus de Guvern pentru pensiile magistraților.
„Proiectul elimină efectiv pensiile de serviciu, determinând pentru magistrații care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la intrarea în vigoare a legii, reducerea până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru următoarele generații va deveni și mai mică decât cea din sistemul public de pensii. Legea încalcă independența justiției conform standardelor stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au emis decizii clare și expres, care indică incompatibilitatea soluției legislative cu garanțiile independenței justiției. Legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat explicit soluții normative similare, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR”, preciza atunci instanța supremă.
Noul proiect de reformare a pensiilor magistraților prevede creșterea etapizată a vârstei de pensionare la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăși 70% din indemnizația netă obținută în ultima lună de activitate.
