Ilie Bolojan afirmă succesul măsurilor de redresare și progresul României pe drumul corect – Hotnews.ro

Darius Cojocaru
4 Citit minim
Ilie Bolojan susține că măsurile de redresare funcționează și că România e pe calea cea bună – HotNews.ro

Ilie Bolojan, premierul României. Fotografie: Inquam Photos / Octav Ganea

Premierul Ilie Bolojan a afirmat miercuri că „măsurile de redresare” implementate până acum de autorități „demonstrează eficiență”, înregistrând creșteri ale veniturilor fiscale și reducerea cheltuielilor, ceea ce indică faptul că „România este pe drumul cel bun”.

Printr-un mesaj publicat pe platforma sa de socializare, conducerea guvernamentală menționează că în trimestrul al III-lea, în comparație cu aceeași perioadă a anului precedent, „veniturile bugetare ale statului au crescut cu 12,5%”:

  • De la 79,2 miliarde de lei la 89,1 miliarde de lei, înregistrând o creștere de 9,9 miliarde de lei.
  • Impozitul pe venit – majorare de 16,5%.
  • Veniturile din TVA – creștere de 14,8%.
  • Veniturile din accize – spor de 11%.
  • Contribuțiile sociale colectate în trimestrul al III-lea au crescut cu 8,5%, echivalentul a 4 miliarde de lei în plus.
  • Cheltuielile din domeniul personalului în perioada iulie-septembrie au scăzut cu 630 de milioane de lei.

„În luna octombrie, cheltuielile pentru salarii au fost mai mici cu 562 de milioane de lei comparativ cu aceeași lună din 2024, variind de la 14,231 miliarde de lei la 13,6 miliarde de lei. În primul semestru, cheltuielile pentru personal au înregistrat o creștere de aproximativ 10% față de același interval din 2024”, a precizat Bolojan.

Prim-ministrul a menționat și avansul în implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

„Cu toate provocările, am deblocată și renegociată finanțarea provenită din fonduri europene prin programul PNRR, accelerând plățile în a doua jumătate a anului. Astfel, în perioada ianuarie-iunie, s-au efectuat plăți de 2,62 miliarde euro, iar în intervalul iulie-septembrie, suma a ajuns la 1,45 miliarde euro”, a menționat Bolojan.

Față de momentul preluării guvernului, indicele ROBOR la o lună a diminuat de la 6,82% (23 iunie) la 5,81% în prezent, a explicat premierul.

„Comparativ cu data de 1 iulie, România se împrumută mai ieftin pentru toate maturitățile și în toate valutele, ceea ce reflectă o încredere sporită a piețelor în măsurile adoptate și în stabilitatea economică. Titlurile în lei – reducere cu aproximativ 53 de puncte de bază pentru maturitatea de 5 ani și cu 51 de puncte pentru cea de 10 ani. Titlurile în euro – descreștere cu 78 de puncte de bază pentru 5 ani și cu 49 de puncte pentru 10 ani. Scăderea ratelor de dobândă conduce la economii importante, utilizabile pentru investiții, educație sau sănătate. Investițiile au înregistrat o creștere și devin motorul principal al economiei, conform ultimului raport al Comisiei Europene. Aceasta se va accelera în anii 2026-2027, susținută de fondurile europene și proiectele în derulare”, a adăugat Bolojan.

El anticipează o reducere a deficitului bugetar la 6,2% în 2026.

„Mulțumesc colegilor implicați în aceste rezultate și românilor pentru înțelegerea eforturilor necesare pentru depășirea unor momente dificile! Am încredere că, menținând acest parcurs, România își va realiza potențialul, iar traiul cetățenilor va deveni stabil și prosper”, a încheiat prim-ministrul.

Ilie Bolojan a anunțat, de asemenea, introducerea unui proiect legislativ pentru interzicerea cumulului între pensie și salariu în cazul pensiilor speciale, necontributive, ca măsură de reducere a cheltuielilor de personal.

Într-un interviu, premierul a explicat motivul majorării impozitelor pe proprietate, începând cu 1 ianuarie 2026, conform recentului pachet fiscal aprobat de Parlament, după eliminarea prevederilor considerate neconstituționale.

În cursul serii, Ministerul Muncii a publicat în transparență decizională noul proiect legislative pentru pensiile magistraților. Documentul prevede ca pensia să fie echivalentul a 70% din salariul net, similar cu propunerea anterioară a guvernului, respinsă de Curtea Constituzională, dar cu o perioadă de tranziție mai extinsă pentru atingerea vârstei de 65 de ani.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns