Proiectul legislativ privind reorganizarea pensiilor magistraților a generat controverse în coaliție și critici din partea întregii justiții și a sferei politice. În centrul disputei se află decizia premierului Ilie Bolojan de a avansa fără obținerea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), conform cadrului legal, deși actorii implicați au fost informați încă din luna august despre necesitatea acestuia.
Documente confidențiale obținute de Gândul indică faptul că atât Ministerul Muncii (condus de Petre Manole – PSD), cât și Ministerul Justiției (condus de Radu Marinescu – PSD), precum și premierul Bolojan și vicepremierul Cătălin Predoiu (PNL) aveau cunoștință despre importanța obținerii avizului CSM.
Într-un document transmis de Ministerul Justiției către Ministerul Muncii pe 14 august și consultat de Gândul, se evidenția clar la punctul III că „este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii și al Consiliului Economic și Social” pentru proiectul privind pensiile magistraților.
Surse din administrația guvernamentală afirmă însă că Ilie Bolojan a ales să nu aștepte acest aviz, avansând cu proiectul în ciuda tuturor indicațiilor instituționale.
Vicepremierul Cătălin Predoiu, inițiatorul legislației privind obligativitatea avizului CSM
Catalin Predoiu, viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Interne, susține o conferință de presă comună cu Magnus Brunner, comisar european pentru Afaceri Interne și Migrație (nu se află în imagine), la sediul MAI din București, luni, 20 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Mai mult, Cătălin Predoiu, actualul vicepremier, este inițiatorul Legii 305/2022, adoptată în noiembrie 2022, care stipulează explicit că avizul CSM este obligatoriu. La acea vreme, Predoiu era Ministrul Justiției în guvernul condus de Nicolae Ciucă.
Astfel, articolul 33, alin. (1) și (2) prevede că opinia Consiliului Superior al Magistraturii „este obligatorie” și că termenul de emitere a avizului este de 30 de zile de la solicitare.
„(1) În situațiile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau consimțământul Consiliului Superior al Magistraturii, punctul de vedere emis de acesta este obligatoriu. În cazul în care legea permite consultarea sau avizarea de către Consiliul Superior al Magistraturii, opinia acestuia nu este obligatorie.
(2) În cazul în care legea nu stipulează un termen pentru emiterea avizelor de către Consiliul Superior al Magistraturii, acestea se elaborează în maximum 30 de zile de la solicitare. Depășirea termenului nu afectează validitatea actului.
Critici de la instituții precum Consiliul Legislativ, CSM și ÎCCJ
Lipsa avizului CSM a fost semnalată imediat în avizul negativ al Consiliului Legislativ. Organizația condusă de Florin Iordache a criticat faptul că proiectul a fost elaborat fără consultarea CSM, fără studii sau evaluări preliminare și fără o estimare a impactului asupra bugetului național.
De asemenea, Consiliul Legislativ a atras atenția asupra faptului că Parlamentul a fost ocolit, în contextul procedurii de adoptare prin angajarea răspunderii Guvernului.
Și CSM și-a exprimat poziția critică. Organizația a susținut că inițiativa „amenință grav independența justiției” și «încalcă hotărârile obligatorii ale Curții Constituționale și ale Curții de Justiție a Uniunii Europene».
Instituția a afirmat că proiectul reflectă „o poziție inflexibilă, de autoritate și forță a puterii executive față de sistemul judiciar” și că atitudinea Executivului „contravine principiului constituțional al separației și echilibrului puterilor”.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a emis un comunicat dur, menționând că dezbaterile despre pensiile magistraților indică „o regresie semnificativă” în statutul acestora. Conform Curții Supreme, tema salarizării și a pensiilor este frecvent utilizată de autoritățile executive și prezentată ca „privilegiu”.
„A vorbi despre eliminarea așa-ziselor privilegii din poziția autorităților executive înseamnă, de fapt, diminuarea, intenționată, a statutului judecătorilor. În realitate, nu se eliminate beneficii, ci independența justiției și echilibrul democratic”, mentionează comunicatul ÎCCJ.
Toți actorii instituționali implicați în reforma pensiilor magistraților – ministere, premier, vicepremier, Consiliul Legislativ, CSM și ÎCCJ – au avertizat încă din luna august că obținerea avizului CSM era esențială. Totuși, Bolojan a ales să ignore aceste recomandări, iar consecințele s-au reflectat în decizia de luni a Curții Constituționale. Proiectul a fost respins cu 5 voturi la 4, iar tensiunile din coaliție au crescut semnificativ.
Fotografie montaj: Mediafax
RECOMANDAREA AUTORULUI:
